Black Big Bang

Issu libru hè fattu à scala, à chì colla è à chì falla. Di fatti, ind’a prima parte di stu rumanzu, si tratta di a cullata di Catherine chì face a spazzina ind’un laboratoriu di medicine. U libru cummencia cù u blog d’un giurnalista chì conta a passata di Dimba, capimachja di i ribelli chì cèrcanu à fughje u Maroccu per entre in tarra spagnola. Vede un omu tumbà à i migranti cù un fucile di precisione. Ma l’arrigistramentu di u giurnalista hè chjappu da l’autorità, prima di smarisce.

Un giurnale mintuva a morte di Pierre Delaunay chì facìa u parapindone. Tandu, a narrazione scambia trà Catherine è Nausicaa Acquaviva, duie surelle pìccie chì stanu in Marseglia, è ghjè diffìciule di sapè esatamente qual’hè chì conta a storia. Catherine hè un’anziana drugata è ùn pò pratende nunda astru ch’è stu pìcculu travagliu pagatu una miseria, senza parlà di l’angarie da a parte di u so patrone, Mistos, di a secretaria, è di guasgi tutti l’impiegati. Puru di què, vole un ciucciu. Nausicaa, in quant’à ella, hè prufessore ma ricerca un omu annant’à Internet. Li piace à chjachjara cù Shâh-e Babr, à cuntalli storie prima d’andà à dorme.

Un ghjornu, Catherine scontra, à l’occasione d’un cullocchiu, un grande negru, Dimba Dimba chì si prupone d’aiutalla à esse beata, è un bellu cunferenziere, Jonathan Phoenix. Tandu, a so vita è quella di a so piccia scàmbianu da cima à fondu. Dimba Dimba prupone di brusgià à Mistos: l’anu da fà crede chì l’Africanu cunnosce a fonte di a ghjuventù eterna. À Mistos, li pìglianu una furtuna di quella, è Catherine ottene un postu impurtante ind’u laboratoriu.

Ma dopu à issa cullata, eccu a fallata chì cummencia cù a siconda parte. Si tratta di e duie surelle chì ghjenti scunnisciuti li vòlenu tumbà, da ottene a sòsula di a bivenda chì rende immurtale. Si crèdenu «maladette», è da caccià issu scumpientu, una suluzione ci hè: ritruvà à Dimba Dimba. A soia a quèstula e porta in Àfrica. Ricercate in Francia cum’è trafficante di droga, frà astri, si sò buscate false carte è false stòrie. Saranu Bèlgiche. Ind’u Cameroun, cèrcanu u sicretu di Dimba.

Tandu ripiglia a fallà a storia: Dimba ùn hè micca Dimba, anu da amparà e duie pìccie ch’ellu l’hà burlate. Ma a fine ci lascia perplessa. U fattu si stà chì passemu da una storia credìbile à una passata di tecnulugia futurista chì guasta un libru bellu bellu. Hè un peccatu perchè a storia viaghjava bè senza mètteci cose impussìbile. Sè l’autore face un libru di scenza finzione, e nuvità tòccanu à a vita sana di i parsunaghji. Quì, passemu da u raziunale chì raprisenta 80% di u libru à l’irraziunale ch’ùn porghje nunda di più à a storia. Malgratu tuttu, l’ottanta percentu si leghje cù piacè.

Marina Chovin.