33 anni di minaccia

Enove generazioni ùn feranu forse tantu casu. Puru per quelli cum’è mè ch’anu campatu l’evenimentu, è a lotta ch’avemu cunduttu dopu per fà vince a verità, ferma cumu una ferita ch’ùn pò stanciassi.

U 26 d’aprile di u 1986, era a catastrofa di Cernobile à a fruntiera di l’Ucrena è a Bielorussìa. Avìa un pocu di più di 20 anni, ùn m’occupava ancu di u ghjurnale Arritti. Tandu, ghjòvana militente, scopru i s’artìculi chì alèrtanu nant’à a minaccia nuclearia. À tempu in Francia, i mèdia ùn ne pàrlanu micca… Puru, e ràdio taliane chè no ricevimu a dìcenu ancu elle. Ci hè stata una catastrofa è un nùvulu viaghja in tutta l’Auropa purtendu paura è murtoriu. Sopralocu, i corci ucreniani è bielorùssii sò evacuati troppu tardi, u male hè fattu è cumanda allora à l’autorità, rùssie, ma dinù francese, di ùn dì nunda, di buciardà, è ancu di disprezzà quelli, scientìfichi, agricultori, o militenti, chì dinùnzianu u scàndalu.

Cernobile sò centinaie di millaie di vìttime mai cuntabilizate cum’ellu si deve. Trà l’impiecati di a Centrale è tutta ssa ghjuventù chjamata à l’infuria per pulisce i lochi è pruvà à parà una catastrofa più grave torna, a splusione nuclearia… trà ss’eroi smenticati, l’abitenti, è pè u più i zitelli nati dopu, a ghjente ch’hè stata tocca da Cernobile hè tremenda. Oghjeghjornu, ùn ne simu ancu surtiti. S’hè custruitu à colpi di milliardi di dòllari, un sarcufagiu per pruvà d’impedisce l’emanazioni radiuattive… Si custruisce oghje un antru sarcufagiu, più grande, per pruvà d’impedisce a minaccia nuclearia di ssu primu sarcufagiu… sin’à quandu avemu da ghjucà à e puppatule rùssie? Pòveru mondu! Pòveru mondu ch’ùn hà sappiutu ritene e lezziò di Cernobile è s’hè trovu, 25 anni dopu, in e stesse cundizioni tremende d’un perìculu nucleariu in Fukushima ! Pòveru mondu, è pòvera Francia chì sbavacciulava à quale a vulìa sente chì u nùvulu s’era piantatu à a fruntiera ! Capite, ùn avìa micca visàper pudè vene à sputà i so radiunucleidii in Francia! S’hè trovu ancu un sottuprefettu in Bastia per dì chì ùn ci era nisun prublema di cuntaminazione pè e mamme incinte è i ciucci chì si pudianu beie u latte… postu chì a radiuattività si strughjìa ind’è l’acqua ! Iè… pòvera Francia, è pòveri à noi altri Corsi, frà e regioni e più contaminate postu chì, disgraziosamente, ssu nùvulu ch’ùn avìa micca l’autorisazione di francà e fruntiere, l’hà fattu listessa, è s’hè stallatu sopr’à noi durante parechji ghjorni. Hà piossu assai tandu, cuntaminandu l’orti, a machja è l’arba fresca veranile ingullita cù ingurdizia da u bestiame… À rombu di rivendicazioni, a Corsica hà avutu a so inchiesta epidemiològica chì n’hà purtatu a prova. È ci simu dati un Registru di i càncari da pudè curà ssi fenòmeni à l’avvene.

Sò vittorie di u naziunalìsimu corsu, ma pè u più di e suffrenze di tanti è tanti malati.

O ghjente, u nucleariu hè perìculu. Basta !

Fabiana Giovannini.

1 Trackback / Pingback

  1. Stampa Corsa, informations corses – 33 anni di minaccia

Les commentaires sont fermés.