Accapu di a reddazzione

Fessenheim

Hè una nutizia pocu sparsa, puru, hè evenimentone ! L’ùltimu reattore di a centrale nuclearia di Fessenheim hè statu definitivamente piantatu stu 29 di ghjugnu à 11 ore di sera. Era una prumessa di campagna di François Hollande… in 2012 ! È ghjè oghje una vittoria pè i militenti contr’à u nucleariu è a difesa di l’ambiente. Fessenheim hè a più vechja centrale di Francia, è a più periculosa per vìa di sta vechjaia, di u locu di u s’impiantu è di u so modu di pruduzzione. In bordu di u Rhin, à l’inghjò di u canale, à cavallu trà a Francia, l’Alimagna è a Svìzzera, in un locu dettu sìsmicu, cù a minaccia di terramoti, ma dinù d’innundazioni… Fessenheim hà cunnisciutu parechji incidenti à longu à sti 43 anni. L’ùltimu hè accadutu vènnari scorsu, quandu u reattore nùmaru 2 hè statu toccu da a saetta, ci hè vulsutu à piantà lu in furia in furia… per divvi ! U so smantelamentu hà da esse longu.

15 anni per caccià u combustìbule radiuattivu, smuntà i reattori, pò l’inseme di a centrale. A lotta hè stata longa, ma, a ci l’avemu fatta è si spera chì ss’esempiu ghjuverà dumane per d’altre centrale nuclearie francese. Ben intesa, ecunumicamente, a cità hè in zerga è inchieta chì, à l’iniziu, èranu 2500 personi à travaglià in Fessenheim. Dapoi u 2017, ùn sò più chè 750 impiecati è firmeranu una sessantina per travaglià à u smantelamentu. A Francia conta sempre 56 reattori nuclearii è ùn arriesce à cambià di versu in materia di pruduzzione elètrica. Malgratu i so matrali, u so climà, u so sole, u so ventu, è tutte e so capacità per pruduce pulitu, a forza di l’indùstria nuclearia l’impedisce d’inditassi più in furia ver di l’energìe rinuvelèvule. Arritti l’hà dinunziatu à parechje volte. U nucleariu hè periculosu, hè caru, è ghjè una tràppula pè e nostre sucetà. Minaccia per l’Umanità s’ella accade un accidente nucleariu. Tutti i sperti a dìcenu, dopu à Three Miles Island, dopu à Tchernobyl, dopu à Fukushima, un ghjornu o l’altru accaderà un antru accidente nucleariu, è e statìstiche sò forte da ch’ellu accadi in Francia, prima nazione nuclearia in u mondu. Una tràppula dinù per vìa di u rìsicu ecunòmicu. U prezzu di u funziunamentu di u nucleariu hè in crèscita permanente. Face chì pè i capizzoni di u nucleariu francese pròvanu à fà ecunumìe in e spese di prevenzione. Per un dettu quand’omu spende centinaie di miliardi d’àuri per custruisce e centrale è traspurtà e materie radiuattive, l’assicuranza in casu d’accidente nucleariu ùn prevede chè qualchi decina di millioni… Da sapè chì u u prezzu d’un accidente nucleariu cum’è Fukushima raprisenta parechje centinaie di miliardi d’àuri ! Si sà dinù chì u prezzu di u smentelamentu ùn hè evaluatu à u so ghjustu livellu, è chì e centinaie di millaie di tunnellate di mullizzu radiuattivu ammansatu per parechji sèculi, ùn hè mancu sciffratu !

U nucleariu hè un pozzu senza fondu. Più passa u tempu, più costa caru. In quantu à u prezzu d’un accidente nucleariu, quale puderà pacà ?

Fabiana Giovannini.