L’affare di u sèculu*

 Quand’omu parla di u climà, tutt’ognunu s’inchieta, s’addispera, è disciuleghja, da u sèmplice citatinu à l’omu pulìticu, sin’à i capizzoni di a pianetta.

Eppuru ! quand’ellu s’agisce di mette manu in pasta… disgraziosamente, u climà ùn hè più priuritariu. Cumu serà ?

Sò 2.182.539 à tempu chè scrivu, ad avè zifratu a petizione « l’affare di u sèculu » per sustene l’azzione in ghjustizia contr’à u Statu francesce è difende u climà.

Ss’azzione hè nata di quattru associi (Notre Affaire à Tous, la Fondation pour la Nature et l’Homme, Greenpeace France et Oxfam France) ch’anu decisu di purtà l’affare in ghjustizia, stimendu ch’ell’era « l’affare di u sèculu ». U Statu hè cuscente di u perìculu, puru ùn agisce micca, ùn rispetta micca i so ingagiamenti climàtichi da prutege e nostre vite, i nostri territorii, i nostri dritti. S’ùn ghjunghjimu à falli capisce, u perìculu s’hà da imbuglinà è, à un mumentu datu, omu ùn averà più mezu d’impedìscene e cunsequenze irriversìbile. U sregulamentu climàticu hè quì, ci tocca, è ùn risparmia più nunda. L’acqua di l’oceani chì colla, a strughjitura di i ghjacci, e catastrofe meteorològiche, a pèrdita di a biodiversità animale è vegetale… tuttu si precipiteghja. Da e sicchine à l’inundazioni divastatrice, e cunsequenze pruvuchèghjanu d’altre cunsequenze è tuttu s’accelereghja. I pòpuli i più dèbuli pulluèghjanu di menu, ma sò elli i più sposti à i disastri. In 2018 l’Auropa, cuntinente di 741 millioni d’abitenti hà lasciatu annigassi in mare 6000 donne, omi è zitelli, per vìa di a paura d’accògliene 500.000 ch’aspettàvanu à e so fruntiere… invece chì, da quì à pocu, averemu centinaie di millioni di rifugiati climàtichi ch’anu da migrà ! Ghjunghjeremu ancu à e guerre climàtiche. À tempu, l’agricultura hè in perìculu. Cosa accaderà quand’ella ùn puderà più nutrisce l’omi ? I più grandi esperti di a pianetta chjàmanu à riagisce ma pàrlanu in u ventu. I Stati è e multinaziunali cullettivamente rispunsèvule di tutta sta malamorte, ùn ne vòlenu sente un acca. Si parla d’eculugìa solu pè e campagne eletturale. U restu, hè bucìa è ingannu. I citatini spàrtenu e chjame nant’à e rete suciale, zìfranu e petizioni eppò… vòtanu per quelli chì cundùcenu ssa pulìtica di malamorte. Invece, per aduprà misure eculugiche ci vòlenu l’eculugisti, micca l’usurpatori !

U Statu deve agisce. Parà i ciambuttamenti climàtichi à tempu ch’ellu li tocca à guarantisce a ghjustizia suciale. Riduce a dipendenza à l’energìe fussile è u nucleariu, sviluppà l’energìe rinuvelèvule, luttà contr’à a sfurestazione, risparmià l’acqua, curà a biodiversità, sviluppà un agricultura di qualità, biològica è sana per tutt’ognunu. Dà retta à a vita, piantà a corsa à u prufittu. In u mondu sanu, i citatini pòrtanu lagnanza in ghjustizia contr’à i so Stati per mette in ballu sse misure. Pudemu vince. Zifrate a petizione www.laffairedusiecle.net È sta dumènica, vutate è fate vutà pè u climà, pè a pianetta, pè a Corsica : Lista Yannick Jadot.

Fabiana Giovannini.

1 Trackback / Pingback

  1. Stampa Corsa, informations corses – L’affare di u sèculu*

Les commentaires sont fermés.