Accapu di a reddazzione

Lèpara

Millioni di personi sò malati di a lèpara in u mondu. Trè millioni sò tocchi di manera permanente è scempiosa. Hè una malatìa chì si sviluppa pianu pianu. Nata da un battèriu trupicale, a so incubazione hè longa di parechji anni è si face à l’insottu è senza prevene. À le volte, i primi segni ùn sbùccianu chè 20 anni dopu à avè cuntaminatu a persona. Aspettendu, a ghjente hè cuntagiosa senza sapella… Si chjappa cù a saliva. Senza trattamentu, a malatìa pruvucheghja lesioni chì si mànghjanu a pella è a carne sin’à l’ossi. Narvi è mùsculi paralizati, i malati pèrdenu l’usu di e so mani, i so pedi, a so bocca. S’attàcca dinù à l’ochji, è u malatu pò perde a vista. A malatìa tocca pè u più u visu, è e stremità, pocu à pocu runzicate, ma si sparghje in u corpu sanu. Vergugnosi per vìa di e so infirmità, i malati pèrdenu tutta dignità. E so mutilazioni fàcenu paura à a cumunutà, è sò cuntagiose. Per quessa, i leprosi, i corci, èranu sbanditi, interdetti di cuntattu cù tutti, dinù cù a so famiglia. Èranu chjosi in lochi fatti à postu per elli è nimu ùn ci andava. N’hà fattu pocu malorosi sta malatitaccia dapoi sèculi!

Oghje, più di 120 paesi in u mondu sò sempre tocchi da a lèpara, è si pienghje più di 200.000 casi novi tutti l’anni. Pè u più in Àfrica, in Amèrica Latina, in Asìa. Ciò chì ne face una situazione di pandemìa… Ancu s’ella hè pocu spartuta in Auropa, ùn hà definitivamente sparitu. Disgraziosamente, è malgratu u trattamentu, a statìstica hè in crèscita. Bisognu à fanne u diagnosticu u più in furia per trattà i malati nanzu à ch’elle ghjùnghjenu l’infirmità. Oghje si cura cù un trattamentu longu fattu d’antibiotichi (trà sei mesi à un annu). Ma i so disguasti ùn si richjàpanu più, è ancu puru s’elli guarìscenu, i malati anu u bisognu di prutesi dopu, da pudè marchjà. Ci vole dinù intervenzioni chirurgicale per pruvà di riparà i nervi sgangarati. Vistu u cuntagiosu di i malati senza sintomi, ci vole à pudè ricunnosce i malati à u più in furia pussìbule è dunque sviluppà testi sicuri. Hè u travagliu di a ricerca. U vaccinu pròpiu ùn esiste micca, ma omu s’hè resu conta chì u vaccinu BCG era efficace.

L’Òrdine di Malta intervene ind’è 11 paesi da pudè curà i malati è aiutali à ritruvà una vita à pocu pressu nurmale dopu à ssa calamità ch’elli anu avutu à francà. A lèpara hè a malatìa di a misèria, l’ignuranza, a vergogna, dice l’Òrdine di Malta, tocca e pupulazioni isulate ch’ùn anu micca sistemi di salute. I leprosi sòffrenu di ssa malatìa ma dinù di l’abbandonu è e sclusioni, ecunòmiche è suciale. U 29, 30 è 31 di ghjennaghju 2021 serà a «ghjurnata» mundiale di i leprosi. Per finanzà u so prugramma di lotta contr’à a lèpara, l’Òrdine di Malta hà bisognu di 600.000 àuri. Pudete porghje u vostru sustegnu nant’à u situordredemaltefrance.org

Fabiana Giovannini.