Accapu di a reddazzione

Natives lives matter

A ci imparara u Courrier International di ssu 10 di lugliu 2020, l’Alta Corte di Ghjustizia americana hà ricunnisciutu in i so diritti a riserva indiana di i Muskogees, quasi a metà di l’Oklahoma, cumpresa a seconda cità di u paese, Tulsa, cù i so 400.669 abitanti ! Secondu à u New York Times hè « una di e più impurtante vittorie ghjudiziarie per l’Amerindiani dapoi decine d’annate ». A Corte suprana di i Stati Uniti l’hà decisa u 9 di lugliu 2020, è ghjè una longa battaglia chì sbocca per l’Amerindiani. In u 1907, quandu l’Oklahoma hè statu leatu à i Stati Uniti, a riserva indiana di i Muskogees di a tribù Creek hè stata sciolta, à tempu dinù quella di e tribù Cherokees, Seminoles, Chicachas è Chactas. Centinaie di millaie d’indiani sò cuncernati. U muskogee hè u nome d’un fiume è quellu di e terre induv’ellu camina, traversandu l’Oklahoma ma dinù u Tenessee, l’Alabama, a Georgie, a Floride. L’indiani sò stati perseguitati nant’à a pista di e làcrime, chjamata cusì per vìa di l’esiliu furzatu per sse decine di millaie d’omi è di donne, cundutti ver di u 1830 sin’à un territoriu oghje chjamatu l’Oklahoma. L’indiani anu sempre dinunziatu i so dritti sprezzati è cuntestatu e cundanne per vìa chì e lege americane ùn pudìanu appiecassi ind’è a riserva. « Hè un ghjornu stòricu » hà dettu u sceffu di i Muskogees, David Hill, chì dice vulè travaglià cù l’autorità federale di u Statu per cuurdunà a securità pùblica ind’è a riserva. U ghjurnale The Nex Republic dice chì « Ssu ghjudicamentu hè una di e decisioni e più forte in cunsequenze di a Corte suprana pè u drittu indianu federale, in ciò chì cuncerna a memoria, è in ciò chì cuncerna a stòria ». L’Alta Corte americana ricunniscendu chì sola a ghjustizia di a riserva o di l’autorità federale pudìa cundannà un amerindianu nant’à u so territoriu, rimette in càusa e cundanne di u Statu di l’Oklahoma, ma dinù ricunnosce u drittu specìficu di a riserva è di l’indiani, per vìa di i Trattati zifrati in u 1866 trà i Stati Uniti è e tribù amerindiane. A nàscita di l’Oklahoma in u 1907 ùn hà micca rimessu in càusa ssu Trattatu. Deve dunque esse rispettatu. Hè ciò ch’ella dice a Corte Suprana di i Stati Uniti. I cundannati saranu torna ghjudicati da una corte federale o amerindiana. S’agisce di parechje centinaie di cundanne. Ss’evenimentu casca à tempu à un cuntestu di tensioni contr’à u razzìsimu. U muvimentu natu di a morte di George Floyd, ssu neru americanu assassinatu assuffucatu da un pulizzeru chì l’immubilizava cù u so ghjinnochju postu nant’à u collu, allora ch’ellu mughjava « ùn possu più rispirà ! », hà pruvucatu una rivolta contr’à tutte l’inghjustizie in Amèrica. Frà quelle, u pocu di rispettu fattu à l’Amerindiani. Cum’è u muvimentu Black lives matter (a vita di i neri conta), hè natu un muvimentu Natives lives matter (a vita di l’indiani conta). Ssa mossa dinunzia l’amerindiani assassinati da a pulizza. « Còntanu e nostre vite » dìcenu l’animatori di ssu muvimentu pupulare, « per difende a ghjustizia è sensibilizà di pettu à a brutalità di a pulizza è i numarosi indigeni morti o spariti, senza sèguita ghjudiziarie ».

In ssu cuntestu tremendu, ssu ghjudicamentu di a Corte Suprana americana vene cum’un bùffulu di speranza.

Fabiana Giovannini.