Sfuristera

Asettimana scorsa ci inchietàvamu di a sparizione d’une poche di spèzie animale. Una di e càuse hè a calata di i so lochi di vita, per vìa di l’attività di l’omi. Frà e quale, a sfuristera. E fureste raprisèntanu un pocu più di 30 % di a superficìa mundiale. 60 millioni di personi dipèndanu di e fureste, 300 millioni càmpanu nentru o à l’ingiru è più di 1,6 milliardi di ghjente n’anu u bisognu. Agrottu d’una biodiversità ricca è abundente, e fureste ritènenu 40 % di u carbonu chì sreguleghja u clima. Ghjè dì quant’elle sò preziose per impedisce u riscaldimentu climàticu. Cuntènenu più di carbonu chì l’atmosfera è e riserve mundiale di petroliu adunite. Hè unu di l’ecosistema i più impurtante di a pianetta.

Eppuru, sparisce à una vitezza tremenda. Quatru sèculi fà, 66 % di a superficìa di a pianetta èranu cuperte da e fureste. Oghjeghjornu ne ferma 30 %. A superficìa d’un stadiu di futbal sparisce ogni seconda in u mondu. Piantà a splutazione irrispunsèvule di e fureste sarebbe cumu piantà tutta a pulluzione di u trasportu mundiale.

Secondu à i scientìfichi 80 % di e fureste mundiale sò state strutte ss’ùltimi trent’anni. 14,2 millioni d’èttari di fureste anu sparitu ogni annu da u 1990 à l’annate 2000. Peghju, dapoi u 2000 sin’à oghje, sò 23 millioni d’èttari di fureste chì sò stati strutti. Vale à dì in 30 anni una superficìa grande cum’è l’Àfrica hè sparita. L’omi ùn sò micca tutti irrispunsèvuli ancu assai, è si sveglia a cuscenza d’una catastrofa mundiale. Dapoi u 1990, e pèrdite di fureste sò cumpensate da rimbuscamenti ma ùn basta micca, è quand’ellu si pianta un àrburu, s’ellu hè impurtante u gestu pè a natura, ùn pò rimpiazzà a pèrdita d’arburoni chì campàvanu in e fureste primarie, cù spèzie scarse è preziose. A sfuristera tocca pè u più e fureste trupicale, in Amazonìa, in Àfrica equaturiale è in Indunesìa. E càuse sò l’espansioni agrìcule per sparghje e piantazione d’oliu di palme o d’erbe per nustrisce l’animali di l’allevu espansivu, o torna per pruduce bioéthanol.

E spluttazioni miniere sò dinù rispunsèvule. E ricerche di petroliu o di gaz, i fori, l’implantazioni di cundotti sò altretanti ragioni per abbatte l’àrburi è fà rinculà a furesta. Un quartu di l’impurtazione di legnu in Auropa sò dette illegale. Secondu à l’urganisazione mundiale WWF, a Francia sola importa 39 % di legnu trupicale d’orìgine illegale. Interpol cunsidereghja chì trà 50 à 90 % di e spluttazioni furestere in i paesi trupicali hè u fattu di u crìmine urganizatu.

Hè un scempiu pè a biodiversità. A furesta hè un agrottu preziosu per numarose spèzie animale o vegetale. 27.000 spèzie animale o vegetale spàriscenu ogni annu per vìa di a sfuristera. È cun elle pupulazioni chì càmpanu anch’elle di a furesta. E fureste trupicale per un dettu furnìscenu piante medicale chì ghjòvanu à curà a ghjente. 80 % di l’abitenti di i paesi in via di sviluppu dipèndenu di i medicamenti tradiziunali, 50 % di ssi medicamenti vènenu di a furesta. È più d’un quartu di i medicamenti muderni èscenu di e fureste trupicale.

E cunsequenze di a sparizione di e fureste ùn sò ancu tutte misurate. Fèmula finita cù ssu scempiu !

Fabiana Giovannini.