Aziz Abu Sarah hè palestinianu. Maoz Inon hè israelianu. Anu persu tremindui parenti è amichi ind’è ssu cunflittu tremendu, è anu decisu d’impegnassi pè a pace è u pardonu da ch’ella finisce sta guerra. Sò vìttime di ssu cunflittu è ùn vòlenu esse vìttime di l’odiu è a vindetta ch’ùn chjama chè odiu è vindetta. Nunda ùn s’assumiglia più à a suffrenza chì a stessa suffrenza, à u sangue sparsu chì u sangue sparsu. L’anu capita Aziz è Maoz è ormai vanu inseme da cunferenza in cunferenza à sparghje u so messagiu.
Aziz hà fattu a scelta di u pardonu malgratu a morte di u so fratellu. « Perchè ghjè a mo scelta è chì vogliu esse lìberu » dice u palestinianu ch’hè cresciutu in Gerusaleme. Imprigiunatu à l’età di 18 anni, u so fratellu hè statu torturatu sin’à a morte. Aziz avìa 10 anni. Conta a so còllera di zitellu tandu, a so voglia di vindicà ssu fratellone ch’ellu tenìa cusì caru. « Ci hè vulsutu 8 anni per capisce chì ogni volta chì fecìu a scelta di l’odiu, eru schiavu di a persona ch’hà tombu u mo fratellu » dice Aziz. Liberassi era impegnassi pè a pace. È cusì hà fattu. Aziz travaglia in u turìsimu. Hà creatu frà altru giri alternativi permettendu à ghjudei, musulmani è cristiani d’andà in a zona di cunflittu cù dui guidi, un palestinianu è un israelianu, da avè e spiecazione di e duie parte. Militente pacifista palestinianu, hà urganizatu una mostra per cummemurà a seconda intifada, cù 1200 cascie simbulizendu tutte e vìttime, palestiniane è israeliane. Hà creatu una lìnea telefònica è una lìnea internet da permette à israeliani è palestiniani di cumunicà inseme. « S’ùn femu nunda, accettemu chì a sola suluzione sìa di tumbassi. Ùn a possu capisce. Ci vole à fà tuttu da cambià a situazione. Ancu s’ellu ùn ci hè chè una speranza chjuca chjuca, hè megliu à pruvala piuttostu chè ùn fà nunda » dice Aziz.
Maoz Inon hà persu ellu i so parenti è parechji amichi ind’è l’attacca di u 7 d’ottobre di u 2023. In 2005 hà creatu in Nazareth una casa òspita fèndunne un spàziu di dialogu trà àrabi è ghjudei è ludendu un turìsimu durèvule. Hà creatu u Chjassu di Gesù, chì lea siti religiosi è cummunità di a regione, à tempu ch’ellu si scrive in a prutezzione di l’ambiente, purtendu l’abitanti per un dettu à piglià in càrica a gestione di i so lozzi. Maoz hà lanciatu cusì parechje uperazioni cum’un retale d’alberghi chì brama d’unisce e religioni. « Raprisenta ciò ch’eu vogliu purtà à u mondu » palesa Maoz chì dice dinù chì e làcrime ponu curà e ferite è pulisce u sangue sparsu.
Quand’elli mòrenu i so parenti ind’è l’attacca di Netiv HaAsara, Maoz chjama à a fin’di e viulenze ludendu a pace trà àrabi è ghjudei. Di nuvembre 2024, scontra Aziz, in un cungressu in Vancouver à u Canadà, è decìdenu di fà campagna inseme pè a pace. Un mese dopu sò ricevuti da Papa Francescu in Verona per l’evenimentu Arena for Peace. È stu 30 di maghju ghjè Papa Leone XIV chì l’hà ricevuti. Scumèttenu di parvene à a pace nanzu à u 2030. Pàrlanu e so sperienze in u turìsimu suciale. Sò cunvinti ch’ellu basta à dà i spàzii di dialogu è di scàmbiu da permette à l’uni è à l’altri di scuntrassi è di fà sorge e stesse brame è i stessi valori. « Simu fratelli in brama di ghjustizia è di pace » dìcenu Aziz è Maoz ch’appròntanu una gande manifestazione trà Gerusaleme Este à Gerusaleme Ueste, pè a ghjurnata mundiale di a pace u 21 di sittembre pròssimu. •








