Una settimana una parolla

Urdinatore è vittura

Una settimana una parolla (O duie, o micca, sfidàtevi di e « parolle parolle parolle…»

« C’est très bizarre d’écrire sur un ordinateur, c’est comme sculpter de l’eau ».
Jean Echenoz

 

Salute à tutte è à tutti. Sta settimana, vi vurria parlà di duie parolle ch’è no pinsemu esse gallicìsimi.

«Di cosa si trattà ? Di parlà cum’è e ghjalline ? ». Innò o baulò ! Ghjè un tèrmine linguìsticu chì u significatu hè di chjappà una parolla dirrettamente à a lingua di i Galli, cioè à u francese. Oghjedì ci primuremu di « urdinatore » è « vittura », fatti à pàrtesi da « ordinateur » è « voiture ». «Và bè, chì ci hè a aghjustà ? Hè francese l’etimulugia, puntu è basta ».

A cridite ? Fighjemu una stonda u significatu è a fonte di « ordinateur » è « voiture ».

D’appressu à l’INFCOR, l’urdinatore hè « Quellu chì ordineghja, chì organizeghja » pò « Grande calculatrice elettrònica, dutata di memoria di grande capacità, capace à trattà prestu infurmazioni o à risolve prublemi lògichi è aritmètichi ». Ci avvidemu sùbitu chì u primu sensu ùn esiste in francese. O, più precisamente, ùn esiste più. U fattu si stà chì, à u XVu sèculu, un « ordinateur/trice » era « celui ou celle qui institue quelque chose ». Bon, a palesu sùbitu, in corsu oghjincu stu sensu hè dinù per smarisce. Passemu à « vittura ». L’INFCOR ci insegna chì ghjè un « veiculu chì serve à u trasportu di e persone o di a roba ». In francese hè ampiu di più a definizione chì à parolla » voiture » esiste dapoi u XIIu sèculu. A sfarenza trà u corsu è u francese ghjove à fà entre a parolla ind’a murfulugia corsa.

L’etimulugia di « vittura » è « urdinatore » hè chjara : si ricolla à u latinu vectura (trasportu) è ordinator (quellu chì mette in l’òrdine). Avà, circhemu sè ste duie parolle èscenu da u francese o da u talianu. Di fatti, in talianu truvemu « « ordinatore è « vettura » cù sfarenti significati. Ma u sensu mudernu, pè a forma è pè u sensu, hè calcatu annant’à u francese.

È quessa hè assai interessante. In tutte e lingue, esiste ciò ch’è no chjamemu doppietti (èccune a definizione in francese : «paire de mots différents par la forme et par le sens mais de même origine étymologique, entrés dans la langue par des voies (et le plus souvent à des époques) différentes »). Pigliu un esempiu : in corsu, ochju è oculare, sò tremindui derivati da u latinu oculus. Ma u primu hè anzianu è hà avutu tempu per scambià andatura. U sicondu, à u cuntrariu, hè scientìficu : s’assumiglieghja à u latinu chì hè più ghjòvanu.

Maria Chovin.

Eccu a canzona