Ape cubane*

Si sà à u livellu mundiale u perìculu di i neonicotinoidi nant’à a biodiversità, è pè u più l’ape chì smarìscenu à grande vitezza in u mondu. S’omu ne dubbitava, Cubà ne porta a dimustrazione. L’ìsula soffre d’un embargò americanu chì, per una volta, li porta un prò. Frà i prudutti interdetti di spurtazione da i Stati Uniti à Cubà, ci sò i pesticidii. Face chì l’ìsula hè stata « prutetta » da a so gattivezza è hè stata custretta d’inventà un antru modu di pruduzzione. Hè cusì chì l’ìsula hà sviluppatu una agricultura biològia è di qualità !

Hè diventata un paradisu per l’ape è tutti l’insetti chì vanu à nutrìscesi di u nettare di i fiori. Oghjeghjornu Cubà conta 200.000 arne è bugni è hà pruduttu in 2018 più di 10.000 tunellate di mele d’una purezza appreziata assai. U guvernu cubanu hà messu in ballu un cuncettu d’agrueculugìa, mettendu a so pruduzzione di mele à u centru di ssa sperienza. « I neonicotinoidi, l’antibiotichi transgenichi pruvuchèghjanu un àmbiu agressivu per l’ape » dìcenu l’apicultori cubani, « l’ape anu u bisognu di campà in un àmbiu naturale è schietu. In Auropa, sò minacciate da a pulluzione ». Hè cusì ch’elli anu messu in ballu un modu di pruduzzione più pulitu, più rispettosu di l’ambiente, è n’anu fattu un modu di gestione rigurosu. Cubà hà sappiutu urganizassi di manera offensiva è porta a prova chì prutege l’ambiente hè un prò per l’ecunumìa d’un paese. Hè cusì chì, frà i prudutti cubani, u mele, per vìa di a so qualità, hè autorizatu à a spurtazione è porghje ricette à u paese. Ogni annu, ssa pulìtica di prutezzione di l’ape, porta 20 millioni di dòllari à u Statu cubanu. Una lege prutege l’ape cubane è u fiore amaryllis, ch’alleculeghja l’ape. Ssa lege permette, per un dettu, di travaglià a ricerca nant’à e minaccie naturale, cum’è u parasitu Varroa. L’apicultori cubani incrucièghjanu ape dumesticate cù ape africane per rende e so ape più resistente à l’agressioni.

Travàglianu à u rimbuscamentu da pudè sparghje di più in più bugni. Studièghjanu u mìnimu battèriu chì puderebbe porghje un rìsicu à e so preziose guerriere di a natura. Li apprùntanu un pulline è un nettare di grande qualità, da ch’elle pòssinu nutrìscesi bè. «Una culunìa bè nutrita, hè una culunìa in bona salute. A salute entre in bocca » dice un pruverbiu cubanu ! U perìculu oghje hè in altrò. U riscaldimentu climàticu, l’aumentu di e timpeste è l’uragani, minàccianu l’ape è a biodiversità, è fàcenu paura à i Cubani. È sè l’Auropa è u mondu si mustràvanu astuti cum’è elli ? Di sucuru, averìamu di menu minaccie climatiche dinù.

Fabiana Giovannini.

1 Trackback / Pingback

  1. Stampa Corsa, informations corses – Ape cubane*

Les commentaires sont fermés.