Accapu di a redazione

Impiastru

Più di 460 millioni di tunnellate di lozzi di plàsticu sò prudutti in u mondu, trè volta di più chì 25 anni fà, è si dice ch’ellu ci ne serà trè volta di più da quì à 25 anni. Vale à dì chì saremu à più d’una milliarda di tunnellate !… Sò 55 millioni di tunnellate prudutti in Auropa. Si dice dinù chì 80 % di sti prudutti ghjittati anu menu d’un annu, è 40 % anu menu d’un mese, vale à dì a stupidezza di a situazione ! Solu 9 % sò riciculati. 19 % sò brusgiati, impuzzichendu l’aria chè no rispiremu, è 50 % sò lampati ind’è i rumènzulaghji per esse sottuterrati. Torna una scimità di mezu mondu ! È parechji sbòccanu ind’è u mare. Tuttu ciò chì finisce ind’è l’ambiente, in tarra, in i fiumi, a piossa, u mare, si ritrova un ghjornu o l’altru ind’è l’oceani in microplastichi. Ghjè cume sè ogni abitanti di a pianetta sputava ind’è u mare 21.000 pezzatelli chjuchi chjuchi inferiori à 5 millìmetri (i peghji per l’ambiente) chì raprisèntenu 237 volte u pesu di a torra Eiffel ! Ghjè dì torna u stumacheghju ! A pruduzzione di plàsticu raprisentava in u 2019 1,8 milliarda di tunnellate di gaz carbonu ! Un prezzu carbonu ch’hà da duppià da quì à u 2060 ! Omu ritrova plàsticu ind’è u nostru sangue. Si ne trova dapertuttu, ind’è l’aria, ind’è l’acqua, ind’è a terra, ind’è l’animali è sin’à ind’è a carna umana ! Un scempiu pè a biodiversità, ma dinù pè a salute di a ghjente. Perch’è cuntènenu addittivi chìmichi pùzzichi chì danu u càncaru o chì sò periculosi assai pè a salute.

D’aprile scorsu, u G7, vale à dì i 7 paesi i più industrializati di u mondu, anu decisu di riduce à zeru i plàstichi sputati ind’è l’ambiente da quì à u 2040. Serìa una bona ! Ma ùn basta micca, ci vole un accunsentu à u livellu di a pianetta sana !

À pàrtesi di stu 29 di maghju in Parigi, 175 Stati, cù pulìtichi, imprese, associ è scientìfichi, s’adunìscenu sott’à a rispunsabilità di l’Urganisazione di e nazioni unite per mette in ballu un Trattatu internaziunale di lotta contr’à st’impiastru. Spèranu ghjunghje à un accordu da quì à u 2024. U scopu in vera hè di piantà cumplettamente u righjettu di u plàsticu ind’è l’ambiente. Vale à dì d’arrestà di fabricanne. L’inghjochi sò maiò, pè a pianetta, ma dinù per l’ecunumìa mundiale, chì, daretu à u plàsticu si sà ch’ellu ci sò tutti l’industriali di u petroliu ! Riduce a pruduzzione di plàsticu vole dì riduce u pesu di ste multinaziunale di l’energìe fussile.

50 Stati, frà i quali l’Unione aurupea, paesi africani, paesi asiàtichi mèttenu in mira u più altu livellu d’ambizione. Mà i Stati Uniti, a China, chì sò grossi pruduttori di plàsticu, è i Stati pruduttori di petroliu, ùn sò micca d’accunsentu… Omu s’aspetta dunque à battaglie dure per sti neguziati !

Un espluratore francese, Luc Boisnard, hà fattu sapè a settimana scorsa avè truvatu cù a so squadra 1,6 tunnellata di plàsticu in cima à l’Himalaya ! « Hè una vera rumènzula, daretu à tutti i scòglii omu trova buttiglia d’ossigena, cunserve, tendoni, scarpi, ghjè un veru stumacheghju ! » dice l’omu. U so scopu hè di caccià tutta sta mullizzerìa di e cime. Un operata chjamata Himalayan Clean-up. Ghjè dì torna l’urgenza di truvà un accordu à u livellu di e Nazioni. •

Fabiana Giovannini.