Accapu di a reddazzione

Pattifame pè u clima

Pierre Larrouturou, député européen, en grève de la faim pour le climat
Pierre Larrouturou

Dapoi u 28 d’ottobre, u pattifame di u rapurtatore à u bugettu di l’Unione Aurupea, Pierre Larrouturou, hè un impicciu pè e stituzioni aurupee. È ancu assai pè a Cummissione chì l’affare accade in pienu cunfinamentu di a crisa sanitaria, i penseri è l’angosce di a crisa ecunòmica ch’appunta cù tutte e so cunsequenze suciale affoca un pocu l’azzione sviendu i mèdia occupati cù u Covid o u terrurìsimu islamistu… Puru, uni pochi d’altri prublemi merìtanu d’esse intesi è difesi. U coronaviru ùn hà sguassatu nè e guerre, nè a fame, nè u riscaldimentu climàticu, nè u perìculu nucleariu, nè a pulluzione da tutte e mamme… u mondu ferma quì, cù e so piaghe è i so fragelli, belli più periculosi per l’Umanità, piatta daretu à u rimuschju infaraustatu di i mèdia, cù i drami è l’angosce di u mondu uspitalieru. Hè per quessa, da pudè fassi sente, chì u deputatu aurupeu, Pierre Larrouturou, hà cuminciatu una greva di a fame, dinunziendu u mancu di mezi cunsacrati à u clima, a salute, a ricerca, l’impiecu. Cù cartò è pannelli, s’hè stallatu à u terzu pianu di u Parlamentu aurupeu. A notte, dorme in u so scagnu di deputatu, a ghjurnata, dà interviste è riceve a ghjente. L’hà detta à tutti, «anderaghju fin’à l’ùltimu, sin’à a fine di i neguziati, sin’à ciò ch’omu trova un accordu.» U scopu? Ottene un bugettu pròpiu è cunsequente da pudè agisce à favore di a lotta contr’à u riscaldimentu climàticu è à favore di u sistema di salute. Sò parechji à dumandala, oghje ellu si face l’avucatu cuncretu di a messa in òpera d’una tassa nant’à e transazzioni finanziarie è e speculazioni da tutte e mamme nant’à u mercatu aurupeu. L’omu hè determinatu. Ingeniore agronomu diplumatu di SciencePo, fundatore di u muvimentu «Nouvelle Donne», deputatu di u gruppu di l’Alleanza demucràtica è sucialista, s’hè fattu cunnosce cù i stessi mezi d’azzione pè a messa in ballu di a settimana à quattru ghjorni, o per fà di a Banca centrala aurupea una banca verde. Oghje s’intesta à prupòsitu di i milliardi chì transìtanu nant’à u mercatu aurupeu. Caccià solu una parte infima di sti soldi quì permetterebbe di custituisce un bugettu d’omancu 50 milliardi da pudè mette in ballu prugrammi d’aiutu pè a rinuvazione energètica di l’alloghji, per mezi di trasporti durèvuli, per sustene l’uspidale è e prufessioni medicale affannate. Ci vole à dì chì si discuta oghje u bugettu aurupeu pè e sette pròssime annate. Ciò ch’omu decide oghje, ùn si puderà cambià dopu à longu à ssi sett’anni. Hè oghje ch’ellu ci tocca à agisce! «Hè un scàndalu di sente dì ch’ellu ùn ci hè soldu per l’uspidali o l’isulazione energètica di i casali, allora chì una pìccula tassa mubilizerebbe 50 milliardi ogni annu, creendu decine di millaie d’impiechi» dice l’aurudeputatu. Hà avutu u sustegnu di u gruppu Auropa Eculugia è Allianza Lìbera Aurupea di Francescu Alfonsi, dinù u sustegnu di u presidente di u Cunsigliu Esecutivu è di l’Assemblea di Corsica. À u mumentu di stampà Arritti, principiava a so terza settimana di pattifame. •

Fabiana Giovannini.