Settimanale naziunalistu corsu dapoi 1966

N°2808

da u 14 à u 20 di sittembre 2023

Umagiu à Màssimu Simeoni

L’umagiu di l’Anziani per l’Avvene

Max Simeoni

le 15/09/2023

« Sta terra chi t’hà vistu nasce, oghje ti ci ripiglia per assicurà a to pace in l’altru mondu.

Sta terra l’hài tantu servuta, l’hai tant’amata.

U to destinu si confonde in cù quellu di a to terra. Una terra marturiata.

Più che nisunu sapìe chi ci vulìa à difèndesi da soli. Incù l’arme ch’omu  hà.  Tu a sapìe ch’ell’ùn si pò vince chè incù a riflessione è a vuluntà.

Dopu avè amaestratu i to pròprii guai, hai cuminciatu a impegnà ti pè u to pòpulu per apre ochji è strada.

Hai chjamatu in cù tè una manata d’omi sicuri, cumpetenti è fidi. Avete fattu nasce u Cedic prima chì nisunu pensassi mancu ad alzà ne un cabellu ne u capu tenutu da a copia.

Senza lascià u to travagliu di mèdicu è i to malati per quale più che nimu tù eri dispunìbile in cù tutta l’umanità che tù eri capace, incù i to fratelli Edmond è Roland avite apertu sta Tamanta Strada senza pensà à voi una sola seconda, pigliendu colpi è tambate senza mai piènghjevi d’ista sorte. Avìate per voi a vostra cuscenza è a vostra cunvinzione, a vostra fede per azzingavi.

Ci avite lasciatu sudore è salute. E to piaghe d’eri e ti porti oghje incù tè. Ma u n’hè mai statu per tè chè u prezzu à pagà per fa esce u to pòpulu di a so funesta sorte.

Une vita di sacrifizii. Una vita scumpartuta incù i to fratelli di fede è incù u to pòpulu.

Ssi fratelli induv’elli sìanu oghje sànu ciò ch’elli ti dèvenu, tù omu di pace è di discussione fraterne senza giudicamenti anticipati.

Orfanelli ch’ell’èranu dopu à Ponte Novu, truvonu in tè non solu un fratellu, mà un bàbbu. Sapìanu ch’elli pudìanu mette tutta a so fede in u to giudicamentu, in le to analisi, e to decisioni tranquille è pisate.

Per sse qualità si statu chjamatu à esse elettu à i posti i più impurtanti in Corsica cume in Auropa. Sì ne sarà arricurdatu u prefettu Riolacci quande tù pigliasti a machjà gridendu à pugnu tesu : « Je suis un nationaliste Corse ! »

Si n’arricorda Joxe quande tù impunisti di mette a nozione di pòpulu corsu à u core di i negoziati pè u statutu propostu da u ministru francese ?

Si n’arricòrdanu a ghjente quandu, incù i to cumpagni, mettisti di fronte à Pasquà u mandile davant’à a bocca per dì chì s’ella ùn vùlia sente e vostre parule parlerìa u silenziu ?

À u Parlamentu eurupeu, Mitterand si ne pigliò una bella rimbeccata.

Ùn n’avvivi paura di nimu. Nemancu di sti barbouzes chìi purtantu hannu pruvatu à mèttevi in dinocchje.

Ma ùn vi cuniscìanu micca. Avanzàvate, testa fredda, sguardu chjaru è core in fronte !

A vostra ragione, a vostra vuluntà, èranu più forte chè st’omicelli.

A to voce serena è mai alta, era sempre ferma, ch’ellu fussi in faccia à u Prìncipe o à u Rè. Avìete una missione è ùn si pudìa cede.

Era sta missione quella di salvà stu pòpulu d’una disparizione prugrammata.

Incù Arriti in portavoce, l’avarai pò ripetuta fin’à l’ùltimu, quale l’èranu i scopi, quale l’èranu i mezi, induve l’era a strada. Quella di l’autonomìa, oghje in discussione. L’imbuschi sò sempre in la barretta.

Dapertuttu dumandavi sforzi di riflessione fredda, d’ingaghjamentu demòcraticu.

Poi à mez’à ssi guai vene l’èpica di i primi successi : l’assemblea di Corsica incù i so puderi muderati certu. Fubbe un primu passu. L’università in prima locu strappata in faccia à tante forze oscure, a Safer pè a difesa di a terra, e ràdio è a televisione pè a difesa di l’espressione pùblica, Air Corsica per esempiu di rièscita corsa, Femu Quì, a difesa di a lingua à traversu a toponimìa o e scole bislingue, l’eculugìa come prima primura. Ecc…

L’altri momenti di pace fùbbenu e nàscite di i tò figliulini.

Elli seranu fieri dumane d’avè avutu un babbone d’ista trinca chi l’averà insegnatu a passione di a natura in Tilerga, u rispettu di a ghjente quale elli sìanu.

A mudestia chì t’hà fattu più grande che tè li mostra induv’elli stanu i veri valori. Un patrimoniu inestimàbile chi dà  sse ràdiche niulinche và à l’universale.

Poi parte tranquillu o Màssimu. Nantu à sta terra averìa datu tuttu ciò che tù hai pussutu fin’à l’ùltimu sofiu.

Noi, à nome di l’Anziani pè l’Avvene, ti simu tutti ricuniscenti d’avecci mantenutu nantu à sta listessa strada di a fede è di a vulintà.

Grazia à tè fratellu pè u to scrifiziu, pè a to òpera. Pruveremu d’èssene degni.

A storia saperà induv’ella hè a to vera piazza.

Mài in davanti per sè stessu, mà sempre più in’altu pè u pòpulu.

Riposa in Santa Pace in u to Niolu caru, vicin’à i toi. » •

aue-rect
pietra-rect
mattei-rect
pm-rect

Sustenite

A voce di l'autunumia dipoi sissant'anni

Abbunatevi

Arritti ùn pò campà senza voi !

soleco
ottavi
lmaiacciu
fratelliangeli
casart

Annonces
légales

Publicate i vostri annunzi ind'è Arritti : susteniteci !

Uncategorized

Ukraine

le 27/11/2025

Encore plus que les attitudes équivoques de son puissant allié américain qui négocie en direct avec Vladimir Poutine, ce sont…

Gilles Simeoni

le 20/10/2025

Gilles Simeoni, président du Conseil exécutif de Corse, était l’invité de l’émission Pulìtica, sur France 3 Corse Via Stella le…

U mo parè

le 11/10/2025

La scène politique française a sombré dans un absurde théâtre des apparences. Sébastien Lecornu, nommé Premier ministre le 9 septembre,…

Da leghje dinù

Une-n°1-2

Accapu di a reddazzione

le 04/12/2025

Arritti averà 59 anni l’8 di dicembre 2025. Stu settimanale hè natu u ghjornu di a festa di a Nazione,…

Umagiu

le 18/10/2025

Max

ARRITTI lance un appel

le 08/08/2025

Aleria Arritti

Langues et cultures minoritaires, le péril de la spéculation immobilière

le 30/05/2025

BASTIA 24/05/205 - SCONTRU D'ARRITTI © PIERRE MURATI

Recevez
notre Newsletter

Ricevite l’attualità è i cartulari di a nostra redazzione, per e-mail, una volta à a settimana.

Ricerca