Settimanale naziunalistu corsu dapoi 1966

N°2870h

da u 26 di dicembre 2024 à l’8 di ghjennaghju 2025

Stella Mondoloni, direttrice di Ciuccialingua

« A tramandera di a lingua corsa hè una richezza »

Capture d’écran 2024-12-23 à 17.10.07

le 28/12/2024

Sì e scole immersive cummìncianu à esse cunnisciute ind’è u paesaghju isulanu, èranu assai felice di scopre Ciuccialingua, una ciucciaghja immersiva esciuta in u 2023 in Aiacciu in u quartieru di Mezavia. Vene à allargà a pruposta immersiva è permette d’andà à salvà a lingua nostra à a surghjente, chì hè più fàciule pè i ciucci d’amparà la. Permette dinù d’incità i parenti à cuntinuà nantu à a vìa di l’immersione pè i so zitelli.
Sperendu chì per l’avvene serà pussibule d’amparà in immersione da a ciucciaghja à u liceu è aldilà. Pè u so numaru di fin d’annata, Arritti ne hà parlatu incù Stella Mondoloni, fundatrice e direttrice di Ciuccialingua.

 

 

 

Chì hè u vostru percorsu studiantinu è prufessiunale ?

Dopu à un bascigliè scentìficu, mi sò iscritta in studii corsi (studii di a lingua è di a cultura corsa) à l’Università di Corti. Incù l’uttenzione d’issa licenza, aghju seguitatu un master di prufessore di e scole bislingue. Aghju insegnatu in una scola immersiva.

Accumpagnata da un educatrice di zitellucci, mi sò furmata à a prima zitellina è aghju apertu a mo ciucciaghja u 2 di maghju di u 2023.

 

Cumu hè vinuta l’idea di Ciuccialingua ?

A prima zitellina hè a basa fundamentale di l’Omu. Custituisce tutte l’amparere ch’averanu un impattu adultu. C’èranu scole immersive (pùbliche o private) ma ùn c’èranu ancu ciucciaghje in immersione di lingua corsa. Tandu mi sò dettu chì mancava un prughjettu immersivu in a prima zitellina.

Apre a Ciuccialingua era una sfida maiò postu chì ùn basta micca à parlà corsu.

Difatti, ci vole à tene contu di tutti i bisogni di i zitellucci è prupone un ambiu di qualità. Hè statu assai duru dinù chì una ciucciaghja deve risponde à règule specìfiche di bastimentu.

Hè a mo prima ciucciaghja dunque aghju travagliatu notte è ghjornu per issu prughjettu. Aldilà di u prughjettu immersivu, vulia prupone una antra manera di pinsà a prima zitellina. Aghju creatu dunque un stabilimentu di 145m2 induve u zitellu si pò sviluppà à nivellu di u linguaghju ma dinù à nivellu psicumutore è affettivu.

 

Cumu si porta a ciucciaghja dapoi a so lampera ?

A ciucciaghja si porta propiu bè dapoi a so apertura. U bilanciu dopu à più d’un annu è mezu d’apertura hè pusitivu.

Sò assai fiera chì Ciuccialingua, hè una ciucciaghja privata tandu ùn aghju ricevutu nisunu aiutu finanziariu (micca suvenzione). U materiale, l’aghju compru incù e mo ecunumìe. Vuleria dì dunque à tutte e giòvane generazioni chì incù a vulintà è un travagliu tremendu tuttu hè pussìbule.

Accogliemu i zitelli à pàrtesi di 3 mesi sin’à 3 anni. Oghje avemu 18 famiglie scritte è ogni ghjornu accogliemu 12 zitelli. E dumande d’iscrizzione sò numerose. Simu digià cumpletti pè a rientrata di sittembre 2025.

Dapoi u principiu sò sustenuta da u mo maritu è a mo famiglia ma dinù da a mo cara squadra.

 

Quale ci hè ind’è ssa squadra ?

A mo squadra si cumpone di sette personi : una rifarente tècnica (educatrice di zitellucci), una rifarente salute (infirmiera puericultrice), dui ausiliarii di puericultura, un CAP prima zitellina, una persona in amparera CAP prima zitellina è una persona in amparera educatrice di zitellucci. À principiu ùn avia micca aiutanti (persona in amparera) è à longu andà sò pussuta à riclutà duie cullaburatrice di più in amparera.

A mo squadra hà a doppia cumpetenza : prufissiunale di a prima zitellina ma dinù cursofuna. C’era dunque doppia difficultà pè u riclutamente, ma sò riesciuta quantunque à avè una bella squadra di prufessiunale.

Oghje chì ghjè oghje, pensu ch’avemu creatu una bella famiglia di Ciuccialingua.

Possu dì chì dapoi u principiu e mo cullaboratrice ùn sò mai assente è chì a mo squadra m’hè fida. Ci vedimu ancu fora di Ciuccialingua.

Sò cuntenta assai chì a lingua corsa, « lingua di u core »,  rinvivisce quì in quantu à « lingua di u pane », tandu quì dinù hè una bella riescita.

 

I vidite evuluà i ciucci ?

Iè, vedimu ingrandà i ciucci. Ghjè un piacè tremendu di sente parlà in lingua corsa ciucci cusì, l’avvene hè quì. I zitelli sò tutti diventati cursofuni.

Certe famiglie ùn pàrlanu corsu, tandu sò i zitelli chì pòrtanu a lingua corsa in casa. Dumàndanu ancu à i parenti di cuntinuà issa tramandera. E famiglie mi dumàndanu assai robba pedagògica da pudè amparà u corsu.

Pè e famiglie cursofune ghjè una manera dinù di mustrà à i figlioli chì a lingua corsa  pò campà in tutti i duminii.

 

I so parenti sò cuntenti ?

E famiglie sò cuntente assai : pè a trasmissione di a lingua corsa ma dinù pè u serviziu di qualità chì hè prupostu. Simu veramente primurose di u benestà è di a securità di i zitellucci.

E famiglie c’arricumàndanu à d’altre è ne simu assai fiere.

Da quì à pocu, e prime generazioni di Ciuccialingua anu da entre in scola. Spergu chì l’offerta immersiva di u rughjone puderà cunvince e famiglie di Ciuccialingua, da pudè cuntinuà l’immersione dopu à a ciucciaghja.

 

Chì puderia cunvince parenti a fà a scelta di l’immersivu piuttostu chì a vìa d’una ciucciaghja clàssica ?

A contu meu, a scelta di l’immersione hè a sola manera di mantene a nostra lingua. U zitellucciu hà da esse in un bagnu linguìsticu tutta a simana, l’amparera s’hà da fà in furia.

Da esse veramente cursofunu ci vole chì a lingua corsa sìppia intesa è parlata di manera cuntìnua. « A ogni lingua a so raprisentazione mentale. » Un zitellu bislinguu averà di più raprisentazione mentale di u mondu, postu chì hè statu arrichitu da duie culture.

L’immersione hà da rende u zitellucciu bislinguu, tandu e so faculte cugnitive seranu più impurtante.

A tramandera di a lingua corsa hè una richezza chì permette di mantene u nostru pòpulu vivu.

 

Cumu vidite l’avvene di Ciuccialingua ?

L’avvene di Ciuccialingua u vecu incù zitelli chì cuntinuèghjanu à parlà corsu in ciucciaghja è in altrò. Forse chì Ciuccialingua averà un ghjornu surelluccie. Per mè seria di più fàciule chì avà cunnoscu u funziunamentu à mente.

Spergu dinù chì ci seranu d’altri fundatori di ciucciaghje immersive.

 

Pudemu sperà un sviluppu di Ciuccialingua nantu à u territoriu, in Cismonte forse ?

Sò stata cuntattata da certe merrie cismontiche dunque perchè micca un ghjornu apre ne in Cismonte !

 

U bilanciu ?

Sè duvia fà un bilanciu dapoi l’apertura di Ciuccialingua hè chì hè un prughjettu riesciutu è sèriu. I zitelli sò cursofuni è e famiglie cuntente assai. Sette persone sò impiegate per via d’issu prughjettu è hè una fiertà. E dumande d’iscrizzione sò sempre di più numerose è l’interessu per l’immersione di a lingua corsa in ciucciaghja c’hè. •

Intervista realizata da Florian Riolacci.
aue-rect
pietra-rect
mattei-rect
pm-rect

Sustenite

A voce di l'autunumia dipoi sissant'anni

Abbunatevi

Arritti ùn pò campà senza voi !

soleco
ottavi
lmaiacciu
fratelliangeli
casart

Annonces
légales

Publicate i vostri annunzi ind'è Arritti : susteniteci !

Lingua

L'EXISTENCE DE SCOLA CORSA EST MENACÉE

le 25/04/2026

L’existence de Scola corsa est menacée à court terme. Avec elle, qu’on ne s’y trompe pas, c’est la langue corse…

U mo parè

le 09/04/2026

Le 4 avril, Jean-Michel Blanquer a publié sur le réseau social X un message dont la virulence aurait dû faire…

David Grosclaude

le 09/04/2026

Militant occitan, élu du POC, journaliste de la Setmana, David Grosclaude est un ambassadeur de la cause occitane et des…

Da leghje dinù

Tchernobyl

Tchernobyl

le 24/04/2026

Ciernobil : Chì ne serà di a Corsica ? avia scrittu Arritti l’8 di maghju di u 1986. Èramu una…

Tchernobyl

le 23/04/2026

Umagiu

le 18/10/2025

Max

ARRITTI lance un appel

le 08/08/2025

Aleria Arritti

Recevez
notre Newsletter

Ricevite l’attualità è i cartulari di a nostra redazzione, per e-mail, una volta à a settimana.

Ricerca