L’autunumia ! Ci simu !!! quasi… Ma per chì fà ? À ogni mumentone di a vita di u pòpulu corsu, è quellu di u passu di l’autunumia, hè una tappa stòrica tamanta ! Fruttu d’una lotta di 60 anni per l’èpica cuntempurànea, ma chì si ne ricolla bellu più luntanu… digià, Pasquale Paoli, quand’ellu avia capitu chì a Corsica ùn pudia gode di l’indipendenza di pettu à e grande putenze chì rivendicàvanu a so prupietà, avia chersu l’autunumia à a giòvana repùblica francese… À ogni mumentone, dunque, di a vita di u nostru pòpulu, mi dumandu ciò chì u nostru fundatore averebbe dettu ellu di ssu passu francatu ?
Qualchi mese nanzu à ch’ellu fessi u so viaghjone ver di l’altru mondu, Màssimu Simeoni ci avia mandatu l’auguri di Pace è Salute sott’à l’intìtulu L’autonomia hè una priurità. Èramu di ghjennaghju 2023. È rispundia cusì à a dumanda ch’aghju fatta più insù : l’autunumia per chì fà ? Dicia : « Senza u putere di fà lege addattate, senza autunumia, si rege senza prugressu, senza sboccu. Què per l’ecunumia. Pè a lingua, senza cuufficialità, hà da sparisce ».
È ci dava uni pochi d’esempiu di ciò ch’ellu porghje ssu putere legislativu. S’addisperava di e chjàchjere nant’à un ìsula « incapace di nutrisce i so abitanti » è ch’ùn pò francassi di a miseria fora di a Francia. Per quelli chì si ne ramèntanu, ci parlava sempre di u famosu raportu di l’Hudson Institute dinunziatu da l’ARC è chì bramava d’impone un turìsimu di massa. U prugettu Autumunia di 1974 avia smuntatu ancu assai tutte sse bucie. Ma, dicia Màssimu, u scopu di u pianu di a Datar perdura oghje, truvèndusi à mascherassi daretu à « e cumpagnie finanziarie bancarie ch’òffrenu un creditu cù una redduzzione di 30 % pè e custruzzioni à valore lucativa » chì danu « a pruliferazione di e residenze secundàrie » è a manumessa « nant’à u liturale da urganìsimi finanziarii ». Cusì Max dinunziava u « tuttu turìsimu » à longu à i so scritti. « Quattru statuti particulari (Deferre, Joxe, Jospin, Cazeneuve) sò stati cuncessi di fronte à a forza rivendicativa. Anu datu qualchi putere di gestione à a Cullettività di Corsica. Ùn bàstanu micca per cambià a dipendenza ma danu un argumentu per mette a colpa à a magiurità naziunalista di u fiascu è, colmu, per accusala di clanìsimu ! »
Màssimu capia e situazioni. Alertava ammentendu u raportu di l’Unesco : « un pòpulu senza lingua hè mortu » è aghjustendu : « Capite perchè l’avvanzate statutàrie ùn cundùcenu à nunda fora di a sparizione d’una cumunità stòrica, nant’à una terra ricunnisciuta cum’è bella è chì, sbarrazzata da l’indigeni è e so ràdiche, diventa l’inghjocu di speculazioni di tutte e mamme, à favore di l’ingurdìzie maffiose »… Tuttu hè dettu in una frasa ! È di dacci tandu uni pochi d’esempii cuncreti : « a mùsica speculativa palesa tuttu. Omu a ritrova più o menu in i lozzi. Battaglie à più pudè per sapè induve mètteli è quale averà à trattali. Qual’averia pensatu à sti capatoghji 60 anni fà nanzu à u maremotu di a sucietà di cunsumazione ? »
« Ogni prugressu porta i so incunvenienti imprevisìbili » : a precarità da scumbatte, a lingua da salvà, u turìsimu da ammaestrà, l’ambiente da priservà, a dipendenza da scumbatte, e strade da allergà, e distanze da accurtà, i parcheggi da prevede, u cumerciu di centrucità da prutege da i grandi magazini, « tuttu ciò ch’hè ecunumia cultura, lingua corsa, càuse chì vènenu da luntanu è mondu elementi appurtati da a mudernità tècnnica chì rèndenu l’equazione insulùbile, senza i mezi di fà o d’accuncià e lege ».
« L’autunumia hè una priurità s’omu vole assicurà l’avvene di u pòpulu corsu nan’à a so terra stòrica, l’ìsula »… dicia torna ramentendu ogni volta ch’ellu a pudia : « un pòpulu ùn si salva per precura »… È rimucinava a so chjama à unisce e nostre forze.
A so cunclusione cù l’auguri di Pace è Salute ribomba sin’à oghje : « Forza è capu d’assegna per vince sta lotta » ! •








