18 misure, 10 prugetti, per l’educazione è a sparghjera à u senu di a sucetà corsa, da chì a lingua corsa sìa messa à u centru di e priurità è di u cutidianu di i Corsi. Eccu ciò ch’ellu era a pruposta di u cullettivu Parlemu Corsu u 20 di maghju scorsu. Arritti ne rivene à parlà à l’uccasione di a cunferenza di stampa di u cullettivu per chjamà l’eletti hà risponde à a so chjama ssu 20 di lugliu in Corti.
« V’emu prupostu un pianu, aspittemu e vostre cuntribuzione » dice a banderole insistente appiccicate nant’à u muru di a sala di cunferenza di ssu cullettivu creatu in u 2013 è chì s’hè datu per missione di dà tutta a so piazza à a lingua corsa à u senu di a sucetà.
« Ci vole à fà prestu parchì ci hè un urgenza. A pupulazione cambia è ci hè di menu in menu valore affettivu cù a lingua, è hè di più in più diffìciule à cunvince la ghjente d’imparà u corsu parchì ùn hè più a so lingua » dice Micheli Leccia, presidente di u cullettivu. « S’ellu ci hè un circondu favurèvule, chì tuttu hè scrittu in corsu, è chì u corsu si sente di più in più à liveddu di l’intervenzioni, à liveddu sunori è di parechji affari, hà da mutivà tuttu u mondu per andà versu a lingua corsa. »
Ciò ch’ellu brama u cullettivu, hè una pulìtica à prò di a lingua, cù un cunsigliere esecutivu creatu à postu, micca misure staccate è sparse, ma un pianu induve e misure sò leate è tutte l’azzioni tìranu à tempu ver u stessu scopu per dinamizà l’usu di a lingua è fanne a lingua di u pòpulu. U cullettivu rivendicheghja a cuufficialità cù u francese ma hè capita ch’ùn hè pussìbule per avà. Eppuru si pò mette in ballu una pulìtica di riacquistu è di prumuzione cuntìnua, sparghjendu a lingua à tutti i livelli di a sucetà. Pè u cullettivu, basta à dassi di rimenu. Hà scontru duie volte u rettore d’Accademìa, è li pare esse statu intesu.
In u stessu tempu, l’Assemblea di Corsica esaminava un raportu di sustegnu à Scola Corsa, vale à dì à l’insignamentu assuciativu immersivu. Si sà chì Scola Corsa hà avutu a bunìssima nutizia di a cunfirmazione di a cuntrattualisazione cù u Statu. À a rientrata chì vene, dui insignanti seranu dunque presi in càrica da u Statu, ciò ch’ùn hè chè ghjustizia, postu ch’ellu hè previstu ind’è a lege dapoi u 1959. A misura era stata messa in ballu in sustegnu à l’insignamentu cunfessiunale, è s’hè sparsa dopu à l’insignamentu immersivu in tutte e regioni. Prima per e scole occitane Calendreta, pò basche Seaska, catalane cù Bressola, brittone per Diwan, alsaziane per ABCDE. Scola Corsa ne benefizieghja dunque anch’ella, ma hà sempre bisognu di u sustegnu di a Cullettività di Corsica chì sinamente avà ùn hè mai mancatu ancu assai.
Di sicuru ghjunghjerà a risposta di a CdC à Parlemu Corsu. Aspettendu, amichi lettori, amparate, parlate, scrivite, leghjite è sparghjite a nostra lingua à tutte l’ore ! •








