Settimanale naziunalistu corsu dapoi 1966

No data was found

Disastru

Icerberg

le 21/07/2017

Ogni ghjornu t’hà u so contu di mostruosità umana minendu a pianetta. Sta settimana ne ritengu duie. A prima si passa torna à u Giappone, in Fukushima. U presidente di l’autorità nuclearia hà fattu sapè chì Tepco, l’impresa chì rege u nucleariu nippone, hà da lampà in mare l’acqua cuntaminata di a centrala. Dapoi l’11 di marzu 2011, ghjornu di u terramotu è u tsunamì ch’hà struttu a centrala, trè di i sei reattori sò annacquati di manera cuntìnua da ch’elli ùn scàldinu micca troppu, per impedisce una splusione nuclearia… L’acqua dopu (cusì dìcenu) hè ricuperata, trattata è ammansata sopra piazza nentru una infilarate di vasche. Sò avà 777.000 tunnellate d’acqua cuntaminate da u tritium, un elementu radiuattivu, nentru à 580 vasche, aspettendu di pudè sapè trattà megliu a radiuattività.

U prublema hè ch’ellu ùn ci hè più piazza è cunservà cusì ss’acqua à l’infinitu hè cumplicatu. E vasche si strùghjenu, certe sò tufunate, l’acqua si ne scappa… è costa caru… Sarebbe più sèmplice di pudè lampà l’acqua in l’oceanu Pacìficu, ùn hè vera ? A cuntaminazione sarebbe menu visìbule in più. Oghje, si vèdenu e vasche chì s’aghjùstanu à e vasche, face gattivu in u paisaggiu, capite… Dìcenu dinù ch’ùn hè tantu periculosu. U tritium hè presente in pìccule quantità, u rìsicu ci n’hè pocu è micca, eccètera, eccètera… Ma ùn dìcenu micca chì, di fatti, dapoi 2011, acqua chì fila à u mare ci n’hè dighjà in quantità impurtante, perch’è ricuperà tutta l’acqua qual’hè chì credu ch’ellu hè pussìbule in ssa mansa di ruina induve ùn pò mancu passà un robbò per vìa di a radiuattività troppu forte ? St’acqua, dunque, da a quale ùn si ne parla micca, si ne và in u prufondu di a terra, o s’incamineghja sin’à u mare ! Da sapè torna chì a radiuattività hè sensìbule à i fenòmeni d’accumulazione. Aghjustate pìccule quantità, vi face grosse quantità di radiuattività ! Infine chì, pocu à pocu, s’arruìnanu l’oceanu Pacìficu è a vita nentru !

L’altru fenòmenu anguscente ch’hè statu annunziatu, hè ssu quasi cuntinente di ghjacciu staccatu di l’Antàrticu. Grande cum’è 55 volte a superficìa di Parigi, l’icebergu hè segnu di l’aggravamentu di u riscaldimentu climàticu. Hè una barriera di pruttezzione di più chì si ne strughje è ch’hà da rende l’Antàrticu di più fràgile, cù a strughjitura dopu di i ghjacciaghji… Ssu pezzone di ghjacciu di più di 1000 migliardi di tunnellate, impedìa à i ghjacciaghji di ciuttà in mare parendu a so strughjitura. Strutta a barriera stessa, sò cusì millaie di chilòmetri cubi di ghjaccia ch’anu da filà direttamente à u mare più in fùria ch’ellu era prevista. Vale à dì una cullata di u livellu di i mari di a pianetta di 10 centìmetri di più !

L’attività umane impippèndusi di e règule di a natura scàvanu a fossa di a pianetta.

Fabiana Giovannini

aue-rect
pietra-rect
mattei-rect
pm-rect

Sustenite

A voce di l'autunumia dipoi sissant'anni

Abbunatevi

Arritti ùn pò campà senza voi !

soleco
ottavi
lmaiacciu
fratelliangeli
casart

Annonces
légales

Publicate i vostri annunzi ind'è Arritti : susteniteci !

Accapu

Accapu di a reddazzione

le 04/06/2026

Omu pò imaginà un paese senza donna ? Un paese induve ùn si vèdenu chè omi in carrughju, in i…

Accapu di a reddazzione

le 30/05/2026

Più di 3 ore di spettàculu, 50.000 spettatori, più d’una millaia d’artisti, star à buleghju, Corsi di quì, Corsi di…

Accapu di a reddazzione

le 21/05/2026

« In mare, si ghjoca una battaglia silenziosa » dice u World Wide Fund for Nature, in corsu u Fondu…

Da leghje dinù

WhatsApp Image 2026-06-01 at 17.48.52 (3)

Scola Corsa

le 11/06/2026

Scola Corsa hè a federazione di e scole assuciative d’insignamentu immersivu in lingua corsa. Si custruisce annant’à u mudellu digià…

U Scontru d’Arritti è i 60 anni

le 04/06/2026

Scontru 2026

Umagiu

le 18/10/2025

Max

ARRITTI lance un appel

le 08/08/2025

Aleria Arritti

Recevez
notre Newsletter

Ricevite l’attualità è i cartulari di a nostra redazzione, per e-mail, una volta à a settimana.

Ricerca