Settimanale naziunalistu corsu dapoi 1966

N°2846

da u 13 à u 19 di ghjugnu 2024

Rubutiscola

Fà entre a lingua corsa in a mudernità… è in a sucietà !

Rubutiscola2

le 18/06/2024

U cullettivu Parlemu Corsu hè natu in 2007. Adunisce oghje parechji associ, sindicati, urganìsimi da tutte e mamme per circà di dinamizà a sucietà corsa à prò di a so lingua, da pudè cuntribuisce à « l’ilaburazioni prugrissiva d’una sucità bislingua corsu è francese ». U so presidente, Micheli Leccia, ùn risparmia micca u so tempu è scumbatte nant’à tutti i terreni da valurizà, sparghje, è fà cresce l’usu di a lingua corsa.
Frà l’azzioni messe in ballu, ci hè Rubutiscola. I so primi risultati èranu prisentati u 6 di ghjugnu scorsu à u cullegiu di u Fium’Orbu. Rubutiscola benefizieghja d’una cunvenzione cù u Retturatu è apre a nostra lingua à a mudernità, nant’à un dumìniu puru tècnicu chì mostra chì si pò dì è fà tuttu in lingua corsa ! Felicitazioni à Parlemu Corsu è tutti quelli chì s’impègnanu à fà campà a nostra lingua à u cutidianu è nant’à tutti i terreni !

 

 

Cosa hè Rubutiscola ?

Micheli Leccia : Si tratta d’un attellu di rubòtica in lingua corsa. I sculari chì participèghjani à l’attellu, ricèvini struzzioni in corsu è so cundutti à custruì unu robò è à falli rializà missioni, par vìa d’una prugrammazioni infurmàtica. Hè unu insignamentu in immirsioni, durenti à l’annata sculara è drentu à i stabilimenta.

U prufissori ùn si sprimi chè in corsu. U scularu parla ciò ch’eddu voli è ciò ch’eddu pò, ma hè sicura chì u bagnu linguìsticu ricivutu u cunduci pianu pianu à fà prugressa in lingua corsa. Ci hè da scumetta dinò chì i ziteddi trà d’eddi s’ani da mutivà par accrescia l’uni è l’altri i so cumpitenzi in lingua corsa, postu chì ’ssa lingua duventa u linguaghju di un sughjettu chì i passiuneghja.

 

Chì hè u scopu ?

L’ugittivu hè doppiu : trasmetta a lingua corsa è trasmetta una disciplina d’avvena, a rubòtica. S’impara a rubòtica à traversu a lingua corsa. Al di là di a trasmissioni stessa di a lingua circhemu à valurizalla assucèndula à una disciplina chjamata à sviluppassi è fundamintali pà i sucità di dumani. Vulemu fà rimà lingua corsa cù mudarnità !

U scularu intarissatu da a rubòtica, ùn avarà altra scelta chè di riceva unu insignamentu à traversu a lingua corsa è tandu a lingua corsa acquista sùpitu unu statutu di lingua alta, veni à dì una lingua chì duventa indispinsèvuli è in più liata à l’innuvazioni. Otantu unu scularu chì si sarìa disintarissatu di u insignamentu corsu, ci pò vultà par vìa di a so attraenza pà a rubòtica… Hè par quissa ch’emu sceltu d’adrizzassi à i culligianti. Sò biscalzoni à quali suventi ùn li piaci tantu u quatru scularu abituali. Or, si sà chì i robò sò particularmenti attrattivi pà i ziteddi. Tandu, prupona l’usu di’ssi ticnulugìi, for’di u tempu scularu nurmali è drentu à attella spicìfichi, ni pò mutivà unipochi à invistìsciasi in ’ssa furmazioni.

 

Cumu hè statu messu in ballu u prugettu ?

Ciò chì ci hà datu l’idea di fa ’ssu prugettu hè u mudellu di i scacca, chì hà sappiutu travaddà cù u mezu scularu è sviluppassi par tuccà unu nùmaru impurtanti di ziteddi dopu à parechji anni d’animazioni. D’altrondi, ancu s’eddu ùn hè micca u so prima ugittivu, adòprani ancu a lingua corsa in certi uccasioni, omancu à u scrittu o à traversu videò pidagògichi o prumuziunali.

Tandu, cù u cullittivu Parlemu Corsu ! ci semu fatti a dumanda « Chì attellu crià par attirà i ghjòvani è prufittà di l’uccasioni par trasmèttali a lingua corsa ? »  Hè cussì ch’emu pensu à a rubòtica parchì hè una disciplina chjamata à sviluppassi è ancu à fà parti d’u nosciu cutidianu è di règula i novi ticnulugìi è più particularmenti i robò, piàcini à i ziteddi.

À parta da u 2019, à u nomu di u Cullittivu, emu cercu à travaddà cù infurmàtichi – com’è  l’univarsitaria Marielle Delhom, è u furmatori è imprisariu Jean-Noël Vignaroli – par custituì un cartulari è pudè prisintà u prugettu. Cun eddi emu riflittutu à un cuntinutu pidagògicu imaginendu una prugrissioni da sculari principianti, à sculari di niveddu mizanu po à sculari di niveddu cunfirmatu, passendu d’un tempu di scuparta à un tempu più criativu. Hè cussì ch’eddu hè privistu d’apudrà diffarenti linguaghja infurmàtichi di più in più sufisticati.

Nu u 2021 era prontu u cartulari è emu cercu in un prima tempu d’impignà a CdC è u Ritturatu. Appughjèndusi à nantu à i nosci cunniscenzi èrami pronti à mubilizà a mità di i cullegia di Còrsica, veni à dì 16 à nantu à 32. Ma a crisa sanitaria di u Covid è i lizzioni tarrituriali dinò, ci ani cunduttu à attimpà a cuncritizazioni di u prugettu. Mantinendu u cuntattu cù parechji insignanti è capistabilimenta, emu aspittatu di vultà à una situazioni più favurèvuli par riinizià u prugettu. Tandu, ghjè u 21 di dicembri 2023 ch’è no signàiami una cunvanzioni cù u Ritturatu par pudè principià u prugettu è pruvallu à tìtulu spirimintali in u stabilimentu di u Fiumorbu, indu’pudìami cuntà à nantu à a prisenza di Jean-Christophe Olmiccia, prufissori di matimàtichi è membru di u cullittivu Parlemu Corsu !

 

Cumu viaghja l’attellu è cumu s’urganizeghja l’insignamentu immersivu nant’à un duminiu quantunque abbastanza tècnicu ?

Ci spartimi u rolu. U cullittivu Parlemu Corsu !, iniziatori di u prugettu, aghjunghji u cuncettu (attella di rubòtica in immirsioni di lingua corsa), u matiriali di rubòtica compru cù i solda di u cullittivu, u furmatori par appruntà u insignanti à manighjà u matiriali nanzi à u principiu di l’attellu, u insignanti binèvuli (par quistu annu) par pirmetta a rializazioni di u prugettu, u sèguitu di l’attellu è u censu di i bisogna linguìstichi inghjinnati da a pràtica.

U stabilimentu chì accoddi l’attellu di rubòtica aghjunghji l’accunciamentu di u spartitempu di u insignanti vulintariu par pirmèttalu d’animà l’attellu, a sala par pudè accodda l’attellu, a sala par faciltà a intarvinzioni di u furmatori, l’armoria par accantà i scàtuli di robò, a prumuzioni di l’attellu à l’internu.

Da nutà ch’un lèssicu di paroli spicìfichi è d’usu fraquenti l’emu dighjà prupostu (in u rispettu di a pulinumìa) par facilità a dicitura di u prufissori di pettu à i sculari. Po pian pianinu, cuntemu di custituì unu racoltu di paroli da publicà in cullaburazioni cù a Canopé. Sarà un travaddu arricchitu da u ritornu di u tarrenu è chì si voli cumplimintariu à ciò chì asisti dighjà com’è i lèssichi di matimàtichi, Educorsica o di l’Adecec è com’è i traduzzioni rializati da insignanti di matimàtichi, di u linguaghju infurmàticu Scratch.

U Ritturatu eddu s’ingagia à cuurdinà u partinariatu cù i stabilimenta di l’accademia è u cullittivu Parlemu Corsu ! D’altrondi hè u impegnu di u Ritturatu chì hà pirmissu a cuncritizazioni di’ssa prima annata di spirimintazioni.

 

Site cuntenti di i primi risultati ? Chì sò e perspettive d’avvene per ssu prugettu ?

Ssa prima spirienza s’hè musciata pusitiva (missioni rubòtica rializata, sculari pronti à ricumincià, insignanti sempri mutivatu, d’altri stabilimenta intarissati…). Riflettimu à a manera di parsiguità u prugettu. Sarà l’ugettu di i sittimani à vena…

Cù u tempu, ben intesu, l’idea hè di fà crescia u nùmaru di i participanti, sculari è insignanti. Pà a qualità di u insignamentu, custrettu d’essa rializatu in una ora, era statu dicisu di limità un attellu in inghji stabilimentu, à 10 sculari chì si poni assucià par dui. Intantu, cù d’altri insignanti, ancu d’altri sculari pudarìani custituì un antru attellu in u listessu stabilimentu.

È puri, cuntintèndusi di 10 sculari par stabilimentu, hè quantunqua cunsidarèvuli u nùmaru di i ziteddi chì pudarìani essa cuncirnati, sì à longu andà, u prugettu hè allargatu à tutti i cullegia (32), po i scoli primarii (254) è i licea (15). Ciò chì pò riprisintà 3010 sculari…

In fini, si pò imaginà dinò, dopu à avè acquistatu cumpitenzi, di dumandà à i sculari di spona i so rializazioni (à l’uccasioni di cullocchia) o di falli participà à cumpitinzioni (in Còrsica o for’ di Còrsica). Parchì micca tandu, impignà i media lucali par offra una ristrasmissioni di u cunfrontu di i sculari ? Parchì micca ricumpinsà i sculari da un viaghju par veda una fàbrica di robò umanòidi o par assista à un salonu cunsacratu à l’innuvazioni ticnulògica ?

Ùn màncani i pirspittivi di sviluppu è sempri vighjaremu à l’unniprisenza di a lingua corsa, ancu aduprendu traduttori casu mai. A lingua, edda, ni sarà chè di più missa in valori è for’ di Còrsica risplindarà…

 

Fà entre a nostra lingua in duminii induve ùn s’aspetta micca, serà per mustrà chì a nostra lingua hè muderna anch’ella ? Cosa li pò purtà à a Rubòtica è viciversa ?

Unu insignamentu di rubòtica porta u scularu à sviluppà u so sensu lògicu è à piddà l’abitùdina, di pettu à un prublema, di spona argumenta par ghjustificà i suluzioni ch’eddu pruponi. Acquista cussì una ginnàstica intilittuali chì li pò ghjuvà in tutti i disciplini è ben intesu par ciò chì tocca à a imparera di a lingua. U cuntrariu hè vera dinò : un ciarbeddu avvezzu à manighjà dui o parechji lingui duventa ghjunchèvuli è favuirisci a criazioni di cunnizzioni novi, ùtuli par fà diduzzioni lògichi !

Rubutiscola duventa tandu u prugettu di dui disciplini cumplimintarii ch’è no pudemu riassuma in una frasa : a rubòtica à prò di a lingua corsa è a lingua corsa à prò di a rubòtica !

 

Cumu si porta u cullettivu Parlemu Corsu ?

Simu ricchi d’una spirienza di 17 anni, vulemu francà una tappa è andà al di là d’azzioni chì mòsciani l’asempiu, al di là d’azzioni chì scètani i cuscenzi. Oramai, vulemu fà azzioni più pirenni ch’ani da pirmetta una irrigazioni di a sucità di modu cuntìnuu…

Tandu, si tratta par no di metta in òpara prugetta à u sirviziu d’un pianu sucitali.

Sò 10 i prugetta ch’è no avemu cuncipitu. Tòccani u mezu iducativu, u mezu artigianali, i ziteddi, i maiori, a tradizioni (i fieri) è a mudarnità (internet)…

Sei sò dighjà in andà ; l’altri abbisògnani di più tempu è di più meza par essa cuncritizati. Frà altru, cuntemu à nantu à a rializazioni di a quattrèsima idizioni di A Currilingua par prugrissà in u sensu.

Tutti ’ssi prugetta sò cundutti à crescia è à tuccà millai di parsoni cù una visibilità maiori… Hè sicura chì ’ssa nova andatura ùn firmarà micca senza cunsiquenzi à nantu à a sucità. Participeghja à una dinàmica intratinuta da a corsa sulidaria, A Currilingua chì faci participà dighjà tutti i sittori di a sucità. Ssa corsa chjamata à crescia ancu edda, offri pirspittivi giganti par accodda solda ma subbra à tuttu par fidirà tuttu un pòpulu in Còrsica è for’ di Còrsica !

 

I perspettivi sò più chè felici dunque ?

Ùn ci piattemu a rialità : a noscia lingua hè in gattiva saluta. Ma agì si pò sempri. À cantu à Parlemu Corsu ! l’iniziativi individuali o assuciativi ùn màncani micca d’altrondi. Ci voli à riescia oramai à avè un accostu più glubali.

Di sicuru, unu statutu di cuufficialità ferma nicissariu par valurizà a lingua è par uttena meza cunsidarèvuli à u sirviziu d’una pulìtica ambiziosa, binifiziendu d’un appoghju ghjurìdicu.

Intantu, ci tocca à intarvena circhendu d’uttimizà i nosci azzioni par cunturrà u prublema di mancanza d’unu statutu sòlidu è par appruntà u tarrenu pà u ghjornu ch’è no strapparemu ssu statutu.

Tandu, spicèmuci di metta in òpara i prugetta ch’è no prupunimu, chì d’altrondi, ni semu cunvinti, ni chjamarani d’altri ! •

Prupòsiti racolti da F.G.
aue-rect
pietra-rect
mattei-rect
pm-rect

Sustenite

A voce di l'autunumia dipoi sissant'anni

Abbunatevi

Arritti ùn pò campà senza voi !

soleco
ottavi
lmaiacciu
fratelliangeli
casart

Annonces
légales

Publicate i vostri annunzi ind'è Arritti : susteniteci !

Lingua, Da leghje

U mo parè

le 14/02/2026

Depuis des décennies, ils nous expliquent que la question des langues est secondaire. Un sujet culturel, presque folklorique. Un supplément…

Le président Ghjiseppu Turchini fait le point sur la fédération Scola Corsa

le 21/01/2026

L’enseignement associatif immersif est le seul véritable outil pour construire une société réellement bilingue dans une situation de forte diglossie….

Lingue regiunale : ghjuvelli in perìculu

le 21/01/2026

In 2025, un raportu senaturiale d’evaluazione di a lege Paul Molac chjamava à riagisce di fronte à u perìculu di…

Da leghje dinù

waris dirie

le 18/03/2026

Qual’hè Waris Dirie ? U so nome vole dì « Fior di u desertu ». Hè nata in u desertu…

Casa di e lingue | Michè Dominici

le 16/03/2026

Casa_di_e_lingue_Bastia

Umagiu

le 18/10/2025

Max

ARRITTI lance un appel

le 08/08/2025

Aleria Arritti

Recevez
notre Newsletter

Ricevite l’attualità è i cartulari di a nostra redazzione, per e-mail, una volta à a settimana.

Ricerca