870 % hè a crèscita in l’ueste americanu di a cunsummazione d’acqua di i datacenters (centru ch’arricoglie l’infurmazioni infurmàtiche). Un datacenter hà bisognu di 19 millioni di litri d’acqua ogni ghjornu per rinfriscà i so urdinatori per via di l’Intelligenza Artificiale chì u face scaldà. Vale à dì a cunsummazione cutidiana d’una cità di 50.000 abitanti. Microsoft per un dettu cunsomma 6 milliardi di litri d’acqua ogni annu…
U prublema ghjè ch’in certi lochi, cum’è ind’è l’ueste americanu dunque, i datacenters cunsòmmanu tutta l’acqua dispunìbule, è ch’ellu ne ferma più per l’agricultura o i bisogni di a ghjente. Ci hè vulsutu 14 milliardi in 2025 ind’è l’Arizona per rinfriscà i datacenters di a regione. Vale à dì dunque una crèscita di 870 % in 2025 per raportu à 2024. In Francia, secondu l’Arcep (Autorità di regulazione di e cumunicazione eletròniche, e poste è a distribuzione di a stampa), sò 681.000 metri cubi d’acqua chì sò stati cunsummati, vale à dì una crèscita di 19 % in un annu.
È ghjè acqua putàbile.
513 casi suspetti di virus Ebola èranu cuntabilizati u 20 di maghju scorsu in Repùblica Demucràtica di u Congò è in Ougandà, dapressu à l’associu Médecins sans Frontières. Si còntanu digià 131 morti. U rìsicu hè forte ch’ellu tocchi dinù u Sudanu, u Rwanda, u Kenya, a Tanzania, l’etiupia, u Congo Brazzaville, u Burundi, l’Angolà, u Centrafrica, a Zambia… S’inchiètanu e strutture internaziunale. Pè u mundiale di u futbolu, per un dettu, i ghjucatori africani sò custretti d’esse messi in quarantena nanzu d’affaccà in Amèrica. S’ella ùn hè ancu pandemia, l’OMS hà dichjaratu sta crisa « urgenza internaziunale di salute pùblica ».
A frebba Ebola hà fattu più di 15.000 morti in 50 anni.
2.623.240 àuri. Hè ciò ch’ella hà custatu a risturazione di u castellu di a citatella di Corti. 37 % parte di a Cullettività di Corsica, 63 % presi nant’à u PEI, prugramma ecceziunale d’invistiscimentu. È ghjè solu una prima tappa di a risturazione generale di stu patrimoniu emblemàticu di Corti è di a Corsica. Sò cusì stati risturati rampali, una parte di e caserne è casamenti, dinù a securisazione di i parcorsi è a reabilitazione di i retali. Vistichi archeològichi preventivi sò stati dinù fatti ch’anu permessu scuperte rimarchèvule cum’è una cisterna scunnisciuta sin’à avà, è chì serà aghjustata à u parcorsu di vìsita. Una mostra rende umagiu à l’artisgiani di tutti sti travaglii. Si chjama « Petre è omi, trà mani è ànima » è si pò vede sopralocu sin’à aprile 2027.
21 membri frà i quali 13 citatini, ghjè a chjama à candidatura ch’hè stata fatta stu 22 di maghju per cumpone u nuvellu Cunsigliu di i quartieri sud in Bastia.
A municipalità bastiaccia brama di sente e pruposte di i bastiacci. Ci vole à dimustrà cinqu’anni omancu di residenza in i quartieri (Lupinu, Paese Novu, Agliani, Montesoru, è corsu di a Liberazione), avè un spìritu citatinu o assuciativu, parlà corsu (o vulè imparalu) è avè una sperienza prufessiunale. Una ghjuria di sei cunsiglieri municipali frà i quali dui di l’opposizione sceglierà ssi membri frà e candidature. L’aghjuntu à i quartieri sud, Francescu Fabiani hè incaricatu di seguità a dimarchja. Ssu cunsigliu hè facultativu è serà elettu per dui anni. •








