A sucietà perde u sensu. In ssu mondu in furore, si pèrdenu i valori umani è cù elle, u sensu bonu di a vita. Ritruvà sensu hè una priurità. Ci vole à amparà à i giòvani pè u più, à a ghjente in generale, a vuluntà di circà è di tene sensu. Cunnosce e cose di quale omu parla, sapè a stòria, capisce i messagi. Per un dettu, hè impussìbule di rivendicassi cristianu in u righjettu di l’altru. Ùn ci hè nisun scusa, nisun argumentu à l’odiu è à u righjettu. Dissi cristianu è ùn cunnosce, ùn vulè seguità u messagiu di Cristu di cumpassione, di tenerezza è d’amore, o falla di manera selettiva, ùn hà nisun sensu. Hè un contrasensu prufondu. Hè sbaglià omu. Scruccunerìa intellettuale. Ghjòvesi di Cristu per rivendicassi partitu pulìticu, hè disunestu, sfruttamentu pulìticu. Cristu hè di nisun partitu. Cristu hè di tutti. Cristu hè amore è carità. Ùn hè pussìbule d’amà à Dìu è svià u sguardu di pettu à a suffrenza è l’inghjustizia fatta à l’altru. Dinù, stà à sente discorsi d’odiu, di righjettu, di chjusura è lasciassi cunvince, ùn hè un indiatura cristiana. Ci vole à resiste. Ci vole à riflette à u significatu è e cunsequenze di ste derive umane è, sempre, vultassi ver di u messagiu di Cristu per ritruvà sensu. U sensu è l’umanità màncanu di più in più in a sucietà oghje. Simu in un ciambuttamentu di i valori è s’ella ci hè una lotta chì vale a pena, chì ghjè indispensèvule, ghjè quella di ritruvà ssi valori persi o minacciati. U bon’sensu, u sumerinu, ùn manca solu in a spiritualità. Manca assai in a pulìtica. È ùn hè d’oghje per disgrazia. Interessèmuci à a pulìtica nustrale. Omu ùn pò rivindicassi naziunalistu è ùn cunnosce nè a stòria, nè i valori è fundimenti, di u naziunalìsimu. Peghju, cunnòsceli è staccàssine. Quellu ch’ùn difende a lingua, a cultura, i sapèfà nustrali, e ràdiche prufonde chì ci anu purtatu sin’à quì, u sensu di a terra di u cumunu, cumu pò rivendicassi naziunalistu ? Quellu ch’ùn difende a terra, è sustene d’altri chì a sprèzzanu, l’offèndanu, l’opprìmanu, a spòglienu, l’imbrùttanu, cumu ponu esse cunsiderati cum’è naziunalisti corsi ? Hè tuttu u cuntrariu. Esse naziunalistu, sò valori, règule, rivendicazioni, ma sopratuttu vuluntà d’esse è di sparte ssa vuluntà. Spàrghjela di valori campati, prughjettati, sfrumbulati à l’avvene. Esse naziunalistu ghjè custruisce, micca strughje i liami suciali. Ghjè fà nazione. Circa à sparghje, micca à chjode. Fà nazione, micca solu in e parulle, ma ind’è l’atti è u cutidianu di a vita. Risponde à còdici chì vènenu da tempi landani, custruiti da sèculi. Ss’omu i muderniseghji per vìa di i tempi d’oghje, ùn pò trasfurmali è cambià di versu. Custì torna hè burlà a ghjente di dì ch’ellu esiste un antru naziunalìsimu, fattu di chjusura è di priferenza naziunale. Omu ùn pò dissi naziunalistu è sustene tuttu ciò chì u cumbatte. Hè furdanà a ghjente. Hè cusì chì l’8 di dicembre, a Festa di a Nazione hà un sensu prufondu, à tempu spirituale è umanu. Scrìvesi in u messagiu di Cristu, cù l’Immaculata Cuncezzione cum’è Regina di a Corsica, è Pasquale Paoli u so primu generale, era un messagiu filusòficu, spirituale è pulìticu. Vale à dì ùn si pò esse à tempu naziunalistu corsu è naziunalistu francese. Ghjè un contrasensu prufondu. Ritruvà i valori è u veru sensu di a lotta, ghjè una priurità fundimentale da pudè custruisce a nazione corsa. •








