Settimanale naziunalistu corsu dapoi 1966

No data was found

«Pour une reconnaissance politique des langues »

Un libru di Rumanu Colonna

Romain Colonna

le 31/01/2019

Maestru di Cunferenza à l’università di Corsica, membre di u centru di ricerca UMR CnRS LISA, Rumanu Colonna  scrive, riflette è analiseghja a situazione pulìtica è linguìstica di a Corsica. E so ricerche si cuncentrèghjanu assai  nant’à a nostra lingua, u so funziunamentu suciale, u fattu di minuranza o di duminazione linguìstica. Hà publicatu, frà  altru, « Les paradoxes de la domination linguistique » in u 2013, «Des paroles, des langues et des pouvoirs » in u 2014,  è oghje, ci prupone « Pour une reconnaissance politique des langues ». Una bella riflessione da leghje.

 

Sè vo cuntrastate cù Rumanu Colonna, vi parlerà di sicuru di a Corsica assai, chì u circatore, u scrivanu,  è dinù u cunsigliere territuriale  Femu a Corsica, hè appassiunatu di pulìtica,  ma ùn ghjunghjerete à a fine di una  cunversazione cù ellu senza parlà di u  bisognu di cuufficialità per riacquistà  una lingua ! A lingua corsa, è aldilà tutte e lingue minurate, sò in core di i so penseri è di e so ricerche d’universitariu.

Lingua minurata, supranata, disprezzata, minacciata, è in perìculu, a nostra lingua trova in Rumanu Colonna un avucatu.  È, cum’è tutti l’avucati, travaglia assai u so cartulare ! Studieghja dapoi ch’ellu  hè studiente è ùn s’hè mai piantatu da  pudè avvicinà, capisce, scurticà i mecanìsimi  umani, suciali, pulìtichi chì fàcenu  chì una lingua perde u so fiatu è si trova  minacciata. Puntellu di a nostra identità, a lingua corsa hè in prima lìnea di pettu à a messa in mira di u Statu francese è  di a so sacrusanta Custituzione giaccubbina.

Custruita nant’à una religione  monolinguìstica, a Francia ùn arriesce à  addimette a diversità linguìstica. Pudete  disciulà quant’è vo vulete, argumentà è  spiecà e cose di manera scientìfiche, a  quistione hè pulìtica. Hè ciò ch’ellu  spieca in a so nova riflessione nant’à  l’avvene di a nostra lingua, Rumanu  Colonna. À traversu una cinquantina  d’argumenti, pone a dimustrazione chì  l’affare sò in francese, un prublema di  troncabracciu pulìticu. Nè a Custituzione,  nè l’analisa ghjurìdica, nè a nurmalità  aurupea è ancu mundiale, nè u  bon’sensu, è ancu di menu a legittimità,  ùn sò tràmpalu per ghjunghje à ssa cuufficialità  ch’ùn hè chè cosa nurmale.  È cusì vi spiega cù pazienza è determinazione  chì a lingua hè « una custruzzione  suciale », è chì a cuufficialità ghjè  « custruisce », chì circa 200 Stati è 5000  lingue sò cuncernate da u plurilinguìsimu,  vale à dì « hè a norma ! » Pruclama  torna Rumanu Colonna, chì dice, ùmile  è cunvintu, ch’ellu ci serà « in 2050, 750  millioni di francofoni in u mondu ». Cioè « a cuufficialità per 300.000 locutori ùn duverebbe minaccià u francese, nò ? »  Spieca torna qualchì verità : « a cuufficialià ùn hè micca sinònimu di bislinguìsimu », ma « per ghjunghje à un bislinguìsimu  suciale, bisognu ci hè di a  cuufficialità ». Ramenta chì « senza cuufficialità, a lingua corsa ùn puderà campà,  sviluppassi, cresce, addattassi, tramandassi  ! »

Eppò vene à parlà di l’argumenti ecunòmichi è prufessiunali, nant’à u prezzu di u monolinguìsimu per un dettu, è per risponde à quelli chì dìcenu ch’ellu costerebbe caru u plurilinguìsimu.

Ammaestrà una lingua, hè cumpetenza per Rumanu Colonna chì risponde dinù à e gattive raprisentazione di a lingua è à l’edee false. Innò ùn hè micca discri minatoria a cuufficialità! Innò ùn hè micca  periculosu u bislinguìsimu, eccèttera…  Argumenti filusufichi è pulìtichi cundùcenu à a cuufficialità. Capitale cumunu,  libertà, parità, orizontalità, ricunniscenza,  equillìbriu, drittu, citatinanza, pluralità…  ùn màncanu i puntelli di l’effetti pusitivi  di a cuufficialità nant’à l’urganisazione  di una sucetà.  Infine, argumenti ghjurìdichi ben intesi, è stituziunali. U drittu internaziunali a dice, ma ancu u drittu francese duverebbe  purtà à ssa cunclusione !

Ma quì ùn si pò dì tuttu, cù a cinquantina d’argumenti ch’ellu svilupeghja  Rumanu Colonna, ùn si pò parà a cunclusione  ch’ellu pone in forma di  dumanda : « sò à favore d’un statutu di  cuufficialità pè a lingua corsa è a dicu. È voi ? »

Eccu, cumprate ssu libru è aiutèmuci à strappà ssu drittu à a cuufficialità !

 

Fabiana Giovannini.

aue-rect
pietra-rect
mattei-rect
pm-rect

Sustenite

A voce di l'autunumia dipoi sissant'anni

Abbunatevi

Arritti ùn pò campà senza voi !

soleco
ottavi
lmaiacciu
fratelliangeli
casart

Annonces
légales

Publicate i vostri annunzi ind'è Arritti : susteniteci !

Lingua

U mo parè

le 14/02/2026

Depuis des décennies, ils nous expliquent que la question des langues est secondaire. Un sujet culturel, presque folklorique. Un supplément…

Le président Ghjiseppu Turchini fait le point sur la fédération Scola Corsa

le 21/01/2026

L’enseignement associatif immersif est le seul véritable outil pour construire une société réellement bilingue dans une situation de forte diglossie….

Lingue regiunale : ghjuvelli in perìculu

le 21/01/2026

In 2025, un raportu senaturiale d’evaluazione di a lege Paul Molac chjamava à riagisce di fronte à u perìculu di…

Da leghje dinù

Accapu di a reddazzione

le 18/02/2026

Ci sò evenimenti da ùn scurdassi mai. Bisognu à parlanne, à insegnali à e nove generazioni, in un prufondurispettu.82 anni…

Fiera di Bastellicaccia - Mobilisation du STC à EDF

le 18/02/2026

agrumes

Umagiu

le 18/10/2025

Max

ARRITTI lance un appel

le 08/08/2025

Aleria Arritti

Recevez
notre Newsletter

Ricevite l’attualità è i cartulari di a nostra redazzione, per e-mail, una volta à a settimana.

Ricerca