Settimanale naziunalistu corsu dapoi 1966

N°2899

da u 24 à u 30 di lugliu di u 2025

Accapu di a reddazzione

Zitelli piazzati

le 24/07/2025

Par Fabiana Giovannini

Cumu si pò pensà custruisce una sucetà di prugressu, appaciata, felice, sè a zitellina ùn hè micca una priurità ? U benestà di u zitellu deve esse in core di tutti i prugetti di sucetà. Ùn hè pussìbule d’avè sviluppu è felicità marturiendu a zitellina. È sè u mondu hè di làcrime è sangue ghjè chì i zitelli sò maltrattati è i so parenti nanzu à elli quand’elli èranu zitelli. I militenti di u Hamas o d’Israele sò zitelli ch’anu cresciutu in a guerra è l’odiu, è troppu suffertu per ùn ghjunghje à custruisce un mondu più bellu pè i so cinini. Ghjè listessu pè i Rùssii è l’Ucraìniani è tutti i lochi di cunflitti in u mondu. Suvente i zitelli ch’anu suffertu in a so zitellina d’abusi è di maltrattenza, sò diventati parenti ch’abùsanu è maltrattèghjanu i so cinini anch’elli. Micca tutti ancu di grazia. Ùn capiscu micca chì e lezzioni ùn sìanu micca tirate.

Secondu à l’Osservatoriu naziunale di a prutezzione di a zitellina (ONPE), in Francia, in 2021, 12 % di e donne d’omancu 18 anni, è 12,2 % di l’omi, dichjàranu esse stati viulentati fisicamente nanzu à l’età di 15 anni da unu di i so parenti o i dui. È 6,1 % di e donne è 1,8 % di l’omi dichjàranu esse stati vìttimi di viulenze sessuale à u senu di a so famiglia quand’elli èranu zitelli. In 2022, 60 zitelli minori sò morti di viulenze à u senu di a famiglia. In 2023, 51.764 zitelli minori anu purtatu lagnanza in ghjustizia per vìa di viulenze fìsiche, è 19.492 vìttime minori anu suffertu di viulenze sessuale. In 2019, 398.310 zitelli sò stati vìttime di viulenze à tempu à a so mamma maltrattata da u so babbu o da un cumpagnu di vita.

È ùn si parla micca di e viulenze psiculògiche o di negligenza ch’ùn si ponu sciffrà. Sò solu quì e statìstiche cunnisciute… È sò mondu torna i zitelli à ùn palisà nunda, à soffre à l’appiattu.

L’Aiutu suciale à a zitellina (ASE) ch’hè l’urganìsimu in Francia chì duverìa cuntrullà è prutege a zitellina, hè culpèvule anch’ellu. Ùn si còntanu più i scàndali di negligenza è di maltrattenza à u senu di ss’amministratzione contr’à i zitelli piazzati. Sò sott’à a rispunsabilità di i dipartimenti (a regione in Corsica) ch’ùn cunsacrèghjanu micca abbastanza soldi è persunale à a prutezzione di ssa giuventù, malgratu un bugettu annuale tutale in Francia di 10 milliardi d’àuri. D’aprile 2025, un inchiesta parlementaria hà resu un raportu chì palesa « una crisa prufonda », d’un « sistema chì si spacca da tutte e parte » è induve i zitelli piazzati sò « e prime vìttime ». Ssi zitelli piazzati sò cacciati à a guardia di i so parenti o di a so famiglia, ghjustu à puntu per prutègeli. È ùn sò micca in securità ! Colmu, tròvanu à le volte cundizioni bellu peghju. Un annata d’inchiesta, una sessantina d’audizioni, a cumissione parlementaria palesa « vite strutte à l’avanzu », è un urganìsimu ind’è l’abissu. I ghjùdici sò tracarchi, dendu di pettu sin’à 800 cartulari, allora chì a lìmita duveria esse già di 350. Di più in più l’ASE impegna urganìsimi privati per occupassi di i zitelli. Hè una « derive inchietante » pè a cumissione, « incumpatìbile cù i bisogni di u zitellu ». Più e misure di prutezzione crèscenu (+44 % dapoi u 1998), è più càlanu i persunali nant’à u terrenu. Zitelli chì duverìanu esse piazzati fèrmanu in casa, è i lochi d’accolta sò tracarchi. Risultatu : suicidi, accidenti, furzature, scappaghji… U raportu chjama à « agisce in fùria ». Ma u guvernu dice ùn avè più soldi… •

aue-rect
pietra-rect
mattei-rect
pm-rect

Sustenite

A voce di l'autunumia dipoi sissant'anni

Abbunatevi

Arritti ùn pò campà senza voi !

soleco
ottavi
lmaiacciu
fratelliangeli
casart

Annonces
légales

Publicate i vostri annunzi ind'è Arritti : susteniteci !

Accapu

Accapu di a reddazzione

le 14/02/2026

U pòpulu ucrainianu ùn hà piegatu. Quatru annu di guerra, di bombe, di morti, di torture, di viulenza, di destruzzioni,…

Accapu di a reddazzione

le 05/02/2026

Nanzu si chjamàvanu e nostre sucietà dette civilizate, « u mondu lìberu ». Si parlava cusì di i Stati Uniti…

Accapu di a reddazzione

le 28/01/2026

Si chjamava Alex Pretti. Avìa 37 anni, era infirmieru. Curava a ghjente. È pè u più i suldati veterani. Cù…

Da leghje dinù

ukraine 1

Accapu di a reddazzione

le 14/02/2026

U pòpulu ucrainianu ùn hà piegatu. Quatru annu di guerra, di bombe, di morti, di torture, di viulenza, di destruzzioni,…

Autonomisme vs Extrême droite | Message du Cardinal Bustillo

le 14/02/2026

RN

Umagiu

le 18/10/2025

Max

ARRITTI lance un appel

le 08/08/2025

Aleria Arritti

Recevez
notre Newsletter

Ricevite l’attualità è i cartulari di a nostra redazzione, per e-mail, una volta à a settimana.

Ricerca