Accapu di a reddazzione

Arman, un annu

Un annu fà, si spendìa in Ucràinia Arman Soldin, ghjurnalista à l’AFP. « Arman era sanamente impegnatu in u so mistieru » dice a so reddazzione chì u pienghje sempre avà. « Vulìa fà sente a voce di a ghjente presa in a guerra. A so morte u 9 di maghju 2023, à l’età di 32 anni, ùn hè solu un crìmine, hè una pèrdita per tuttu u mondu di u ghjurnalìsimu. À l’AFP, pruvemu à rèndeli umagiu ogni ghjornu à traversu a nostra cupritura di i cunflitti in Ucràinia, in Gazà, à u Libanu, in Israele è d’altre guerre nant’à a pianetta di più in più fragile. Ùn hè una scelta. Ghjè a nostra missione, ghjè u nostru ADN. »

Arritti era statu cummossu da a so morte. Ci hè tanta è tanta ghjente chì more in i cunflitti. Perchè pienghje Arman ? Perchè era un ghjurnalista chì fecìa u so mistieru, è u so sacrifiziu ci pare ancu di più inghjustu. Perchè era generosu è sparghjìa u s’amore di a vita. Falcina u s’hà arrubatu allora ch’ellu cuprìa i drami di a guerra in Bakhmout. Ghjè quì ch’u s’ha pigliatu un tiru di rucchetta. Rende umagiu à Arman, ghjè rende umagiu à tutti i ghjurnalisti chì pìglianu rìsichi per dacci l’infurmazioni a più ghjusta è faci capisce l’evenimenti è e so cunsequenze. Dice torna l’AFP in u so cumunicatu : « Cuntribuimu à copre i cunflitti, ma ùn vole micca dì chè no accettemu a cultura d’impunità chì pate in u mondu cù l’assassinatu, a tortura è l’imprigiunamentu di ghjurnalisti ».

E statìstiche sò tremende : dapoi u 1992, più di 950 ghjurnalisti sò stati tombi à traversu u mondu fendu u so mistieri, secondu u Cumitatu pè a prutezzione di i ghjurnalisti (CPJ). Più di 90 ghjurnalisti sò morti in Gazà l’ùltimi sette mesi.

È più di 350 sò stati imprigiunati annu scorsu in u mondu. « Frà quessi un reporter di u Wall Street Journal arrestatu in Russìa, Evan Gershkovitch, anzianu di l’AFP è amicu di parechji di noi altri » dice torna l’AFP. « In a so classìfica di a libertà di a stampa 2024, l’ONG Reporter sans Frontières (RSF) dice chè i guverni è i puliticanti sò i primi rispunsèvuli di l’assenza di prutezzione di i ghjurnalisti… Dinù a crèscita di l’autoritarìsimu è di u populìsimu chì cuntribuìscenu à svalurizà u rolu di i ghjurnalisti in a sucietà. Ùn pudemu addimèttela… Ci vole à unisce e nostre forze è utilizà tutti i ricorsi pussìbuli per dumandà azzioni cuncrete da fà rinculà sta minaccia esistenziale. I rispunsèvuli di l’attache contr’à a libertà di a stampa dèvenu esse identificati è purtati in ghjustizia ».

Annu scorsu, un inchiesta per crìmine contr’à l’Umanità hè stata aperta dopu à a morte di Arman Soldin, perchè si pensa ch’ellu era statu pigliatu in mira per vìa ch’ellu era ghjurnalista.

Dinù, u 13 d’ottobre scorsu, u ghjurnalista di Reuters Issam Abdallah hè statu tombu à u Libanu, è sei altri ghjurnalisti sò stati feriti, frà i quali dui di l’AFP, Cristina Assi è Dylan Collins. Cristina hà persu una gamba. L’inchiesta hà mustratu chì un tiru diliberatu d’un carru israelianu n’era rispunsèvule.

A guerra hè mulizzu. « A forza di caràtteru, l’umanìsimu, l’umorìsimu d’Arman ci làcanu ricordi ch’ùn si ponu sguassà » dìcenu i s’amichi. Cù elli, « pienghjimu a so sparizione è cuntinueremu di chede ghjustizia. »

Fabiana Giovannini.