Accapu di a reddazzione

Cunflitti

Si ne parla pocu dapoi u fracassu di l’elezzioni aurupee, pò legislative, ma perdura a guerra in Ucràinia è trà Israele è Palestina.

In Ucràinia, si multiplichèghjanu i bumbardamenti rùssii, Kiev prova à risponde ma sminuìscenu i mezi, arme è omi, è a situazione in Amèrica hà da pisà nant’à l’usciu di a guerra. E pèrdite militare pè a Russìa còllanu circa 360.000 morti, feriti è prigiuneri in dui anni ! È l’affare s’ingattivisce cù quasi una millaia di morti à u ghjornu dapoi qualchi mese. Secondu à l’Istitutu pè u stùdiu di a Guerra, s’ella cuntinueghja cusì, e forze rùssie averanu perdutu più d’un mezu milione di personi in Ucràinia da quì à a fin’di l’annata. Per fà un parangone, in Afghanistan, avìanu persu 15.000 suldati in 10 anni !

Parte ucràiniana, u bilanciu hè tremendu per vìa d’una pupulazione più dèbbule. Ci hè duie volte di più pèrdite rùssie ma quatru volta di più abitanti. In principiu di l’annata, 18 % di u territoriu era occupatu, 6,4 millioni d’ucrainiani èranu spiazzati, è secondu à i rinsignamenti americani, 70.000 suldati sò stati tombi è più di 100.000 feriti. Ci vole à aghjustà e pèrdite civile. Omancu 50.000 secondu à parechje fonte, ma ci hè pocu contu in e zone occupate.

In Gazà dinù, cuntinueghja un drama insuppurtèvule… Parte di i gazauì si parla di 39.000 morti, frà i quali 14.100 zitelli è 9.000 donne. Ci sarebbe dinù più di 89.000 feriti è struppiati, frà i quali 12.400 zitelli. Si còntanu torna millaie di spariti probabilmente sutterrati sott’à e case sfundate in un territoriu scempiatu. Ci hè dinù 1,9 millioni di ghjente spiazzata senz’arrestu un colpu versu u sud, un colpu versu u nordu…

Parte israeliana, si parla di più di 1500 morti è 7.600 feriti dapoi u 7 d’ottobre 2023. Fèrmanu torna 134 ustagi frà i quali dui zitelli. L’inchietùdine hè grande dinù pè e donne ustage maltrattate, po dassi in cinta avà dopu à 9 mesi di detenzione…

Mà ùn sò i soli cunflitti disgraziosamente. À u Soudan, più di 8 millioni di personi sò state spiazzate frà e quale 4 millioni di zitelli. U cunflittu conta più di 15.000 morti è 25 millioni di personi sò minacciate da a fame frà i quali 730.000 zitelli in perìculu di morte. Ùn si còntanu più e donne viulentate, quelle ch’apparturìscenu avà per vìa di sse viulenze, ùn ponu occupassi di ssi ciucci ch’ùn anu micca abbastanza late à dalli à sughje.

Ci sò cunflitti dinù in Libbìa, in Sirìa, à u Yemen (300.000 morti), in Azerbaïdjan, in Armenìa è in l’Artzak, in Etiopìa, in Somalìa… U nùmaru di i cunflitti hè cresciutu di 97 % dapoi u 2022 è di più di 400 % dapoi u principiu di l’annate 2000.

A càusa ùn hè solu e tensioni pulìtiche, ecunòmiche è suciale di i paesi cuncernati. Ma dinù di u fattu di un desequillìbriu di e grande putenze mundiale, occupate à i so pròpii cunflitti, in Ucràinia, in Gazà, in Taïwan. E rilazioni sò ingattivite trà l’Occidente è a Russìa, fendu cresce a minaccia nuclearia.

E cuncurrenze ecunòmiche trà China, Stati Uniti, Auropa, Russìa… l’incertezza pulìtica dinù, particularmente in Amèrica cù e pròssime elezzioni à a presidenza di i Stati Uniti è u pesu ch’ellu pò piglià un Donald Trump. In Russìa, tutt’ognunu si dumanda induv’ellu si pianterà Poutine dopu à l’Ucràinia ? L’instabilità mundiale pesa dinù ind’è l’altri grandi inghjochi di a pianetta, frà i quali a lotta contr’à u ciambuttamentu climàticu. U mondu hè insanguinatu è in bullore. Ci hè di chè à dassi penseru. •

Fabiana Giovannini.