Settimanale naziunalistu corsu dapoi 1966

No data was found

I Muvrini

Luciole

luciole

le 15/12/2017

Sò certi musicanti chì basta l’intròitu da cunnòsceli senza dùbitu. Esiste ind’a mùsica clàssica (ùn si pò sbaglià stendu à sente un concerto di Mozart) è, aldilà, ind’è l’artisti, qualsìasi a geugrafia o l’èpica. Hè detta, ci vole à cunnosce abbanstanza l’òpara di ciascunu, cioè cunnosce u stilu d’un’èpica è di l’anziani artisti chì t’anu lasciatu a so traccia (da vede à Gainsbourg cù a mùsica clàssica). Or’dunque, sentendu e prime note di questu u dischettu, una pìccula voce in a nostra mente ci dice : « eccu un dischettu di I Muvrini ».

Luciole di I Muvrini, cerca à fà nasce da a bughjura un lume dèbbule di speranza. E temàtiche sò varie è a mùsica ci face entre ind’un ambiente pop-rock aggradèvule.

U dischettu ci lascia vede l’infernu di a guerra.

Janna, u paradisu in àrabu, ùn pò palisà astru affare chè l’infernu, u core pienghje, ci vole à abbandunà a casa, burlati da isse voce chì prumèttenu chì quallà hè megliu. Ses enfants sur l’eau ripiglia a temàtica di i «migranti » : si face imbarcà zitelli chì ognunu crede chì l’acqua hè menu periculosa ch’è u desertu. In Alep, a voce canta pè i zitelli, li spieca chì un cantu pò tumbà un tirannu. Ma u cantu un basta micca contr’à a guerra. Eppuru ci hè quantunque una speranza : Ma soeur musulmane ci conta una religione di pace è d’amore, a mùsica tissendu una leia trà a mùsica corsa è quella di i musulmani.

Astru registru, quellu di a canzona d’amore.

Bella Nice ci presenta un omu addisperatu, chì và, tale un pellegrinu, in cerca di u sullevu chì l’amore dà. Una notte sprime a voglia di l’artistu : vole passà una notte cù a so amica ghjustu per sapè ch’ella hè à ellu. Pè rompe un core, hè diffìciule, a ci dice a canzona, ci vulerà à mette velenu in la surghjente, à mette in pezzi a famiglia.

Infine, sò canzone più pulìtiche è più spùtiche.

Un Fiatu ci ramenta i paisoli abbandunati : « ùn si pesa ùn si trova ùn si sente un fiatu ».

Beauté fatale ci ampara à rispettà a natura, à ricusà ciò chì si passa in Purtivechju, in Calvi, in Aiacciu, cioè a speculazione, u contu di i turisti è di i soldi di i ministri. Lampa una chjama à u cantadore : « o fratellu, dimmi ch’ellu hà da vene u rinnovu ». A lingua corsa hè assai presente : si sente pocu, ma ci dice : « ùn sò ancu morta ». In Ton plus beau jour, n’est pas encore venu ; si tratta di fà campà a lingua scurdata, di luttà incù a lingua pè i nostri zitelli.

Listessa temàtica in Culomba negra : ci vole chì a mùsica si faccia ribella.

Eccu dunque un dischettu chì ci parla di l’infernu, di a guerra, di a sulitùdine, ma dinù di speranza, di lotta, d’una lingua ribella è forte.

È face prò.

Marina Chovin

aue-rect
pietra-rect
mattei-rect
pm-rect

Sustenite

A voce di l'autunumia dipoi sissant'anni

Abbunatevi

Arritti ùn pò campà senza voi !

soleco
ottavi
lmaiacciu
fratelliangeli
casart

Annonces
légales

Publicate i vostri annunzi ind'è Arritti : susteniteci !

Cultura

« Mémoire des jours »

le 16/04/2026

Militente di a lingua, Carlu Castellani hè statu durante anni è anni una di e piume d’Arritti. Fundatore di Scola…

« Mémoire des jours »

le 09/04/2026

Militente di a lingua, Carlu Castellani hè statu durante anni è anni una di e piume d’Arritti. Fundatore di Scola…

« Mémoire des jours »

le 03/04/2026

Militente di a lingua, Carlu Castellani hè statu durante anni è anni una di e piume d’Arritti. Fundatore di Scola…

Da leghje dinù

Tchernobyl

Tchernobyl

le 24/04/2026

Ciernobil : Chì ne serà di a Corsica ? avia scrittu Arritti l’8 di maghju di u 1986. Èramu una…

Tchernobyl

le 23/04/2026

Umagiu

le 18/10/2025

Max

ARRITTI lance un appel

le 08/08/2025

Aleria Arritti

Recevez
notre Newsletter

Ricevite l’attualità è i cartulari di a nostra redazzione, per e-mail, una volta à a settimana.

Ricerca