Settimanale naziunalistu corsu dapoi 1966

No data was found

Ambiente

Ape eterne ?

Ape

le 31/05/2018

Aquistione hè tremenda. A minacia tocca tutti i paesi. Sparìscenu l’ape. Salvàtiche o d’allevu, si sfòndanu e culunìe in càusa di a pulluzione, u riscaldimentu climàticu, e malatìe oghjinche, e spècie vàrie di calafroni, i pesticidii, i neonicotinoidi pè u più, ma sopratuttu l’indiferenza è u mancu di reazzioni di e nostre sucietà di pettu à tutti sti perìculi è à i lobby…

A calata di e pupulazioni d’ape hè principiata in l’annate 90 in Francia. In 20 anni, si sò sfundate da 20 à 30 % è a pruduzzione di mele hè calata di 50 %. L’ape pullinisèghjanu 80% di e piante è i fiori.

Secondu à i scientìfichi, u valore ecunòmicu di l’attività di l’insetti pullinisatori cum’è l’ape, i bufoni, e baravulelle, e mosche… raprisèntanu 153 milliardi d’àuri ogni annu !

U so peghju nemicu, sò i neonicotinoidi ch’attàccanu u so sistema nerbosu. Pèrdenu u sensu di l’urientazione, s’addebbulìscenu di pettu à tutte e malatìe è finìscenu per more.

I studii anu truvatu sin’à dece spècie di pesticidii ind’u polline di i bugni. Tòccanu dinù tutti l’invertebrati terrestri è acquatichi, impuzzichendu e piante, ma dinù a terra, l’aria, l’acqua… l’insette ùn anu più nisun agrottu è accatastèghjanu e cuntaminazioni.

Sò interdette i neonicotinoidi dapoi u 2016 in Francia ma l’effettu di a lege principia di sittembre 2018, è ci sò une poche di derugazioni ! Per disgrazia, ùn simu ancu pronti à dà un pocu di rifiatu à e nostre ape… Tutti l’anni si tènenu l’Assisi di a biodiversità, uni pochi di studii, di resuluzioni da tutte e mamme sò prese… eppuru, e decisioni ferme è definitive ùn sò ancu à vene ! A biodiversità di e piante hè dinù impurtantìssime chì l’insetti anu u bisognu d’un alimentazione varia… Ci vole à interdisce i pesticidii in ogni locu. L’ape ponu fà decine di chilòmetri.

I lobby chì dèvenu rinuncià à i neonicotinoidi, si pròvanu à d’altri prudutti chìmichi gattivi anch’elli. Basta ! « L’apa hè un bio-indicatore, una sintinella, un sìmbulu per l’inseme di a sucietà. S’ùn avemu più pullinisatori, l’ecusistema serà toccu di manera tremenda. Ci vole à piglià decisioni vere, ci vòlenu atti forti da prutege l’ape » dice l’ONG France Nature Environnement.

Fabiana Giovannini.

aue-rect
Pietra Medium Rectangle-1
Mattei Medium Rectangle
pm-rect

Sustenite

A voce di l'autunumia dipoi sissant'anni

Abbunatevi

Arritti ùn pò campà senza voi !

Soleco billboard-medium-arritti
ottavi
lmaiacciu
fratelliangeli
casart

Annonces
légales

Publicate i vostri annunzi ind'è Arritti : susteniteci !

Accapu, Ambiente

Implantation de Gloria Maris aux Sanguinaires

le 17/09/2026

L’existence de l’unité de pisciculture marine Gloria Maris d’Aiacciu à la Parata, implantée à l’abri des îles Sanguinaires il y…

Accapu di a reddazzione

le 16/09/2026

L’intelligenzia artificiale impenserisce… Da ch’ella possi viaghjà, l’IA abbisogna di sempre più acqua, mettallu è terre scarse. I datacentri sò…

Sant’Amanza

le 10/09/2026

Le golfe de Sant’Amanza abrite de multiples espèces protégées et fait l’objet de nombreuses protections : Parc marin international di…

Da leghje dinù

serveurs informatiques IA

Accapu di a reddazzione

le 16/09/2026

L’intelligenzia artificiale impenserisce… Da ch’ella possi viaghjà, l’IA abbisogna di sempre più acqua, mettallu è terre scarse. I datacentri sò…

Fédéralisme et solidarité

le 31/07/2026

RPS

Umagiu

le 18/10/2025

Max

ARRITTI lance un appel

le 08/08/2025

Aleria Arritti

Recevez
notre Newsletter

Ricevite l’attualità è i cartulari di a nostra redazzione, per e-mail, una volta à a settimana.

Ricerca