Settimanale naziunalistu corsu dapoi 1966

No data was found

«Pour une reconnaissance politique des langues »

Un libru di Rumanu Colonna

Romain Colonna

le 31/01/2019

Maestru di Cunferenza à l’università di Corsica, membre di u centru di ricerca UMR CnRS LISA, Rumanu Colonna  scrive, riflette è analiseghja a situazione pulìtica è linguìstica di a Corsica. E so ricerche si cuncentrèghjanu assai  nant’à a nostra lingua, u so funziunamentu suciale, u fattu di minuranza o di duminazione linguìstica. Hà publicatu, frà  altru, « Les paradoxes de la domination linguistique » in u 2013, «Des paroles, des langues et des pouvoirs » in u 2014,  è oghje, ci prupone « Pour une reconnaissance politique des langues ». Una bella riflessione da leghje.

 

Sè vo cuntrastate cù Rumanu Colonna, vi parlerà di sicuru di a Corsica assai, chì u circatore, u scrivanu,  è dinù u cunsigliere territuriale  Femu a Corsica, hè appassiunatu di pulìtica,  ma ùn ghjunghjerete à a fine di una  cunversazione cù ellu senza parlà di u  bisognu di cuufficialità per riacquistà  una lingua ! A lingua corsa, è aldilà tutte e lingue minurate, sò in core di i so penseri è di e so ricerche d’universitariu.

Lingua minurata, supranata, disprezzata, minacciata, è in perìculu, a nostra lingua trova in Rumanu Colonna un avucatu.  È, cum’è tutti l’avucati, travaglia assai u so cartulare ! Studieghja dapoi ch’ellu  hè studiente è ùn s’hè mai piantatu da  pudè avvicinà, capisce, scurticà i mecanìsimi  umani, suciali, pulìtichi chì fàcenu  chì una lingua perde u so fiatu è si trova  minacciata. Puntellu di a nostra identità, a lingua corsa hè in prima lìnea di pettu à a messa in mira di u Statu francese è  di a so sacrusanta Custituzione giaccubbina.

Custruita nant’à una religione  monolinguìstica, a Francia ùn arriesce à  addimette a diversità linguìstica. Pudete  disciulà quant’è vo vulete, argumentà è  spiecà e cose di manera scientìfiche, a  quistione hè pulìtica. Hè ciò ch’ellu  spieca in a so nova riflessione nant’à  l’avvene di a nostra lingua, Rumanu  Colonna. À traversu una cinquantina  d’argumenti, pone a dimustrazione chì  l’affare sò in francese, un prublema di  troncabracciu pulìticu. Nè a Custituzione,  nè l’analisa ghjurìdica, nè a nurmalità  aurupea è ancu mundiale, nè u  bon’sensu, è ancu di menu a legittimità,  ùn sò tràmpalu per ghjunghje à ssa cuufficialità  ch’ùn hè chè cosa nurmale.  È cusì vi spiega cù pazienza è determinazione  chì a lingua hè « una custruzzione  suciale », è chì a cuufficialità ghjè  « custruisce », chì circa 200 Stati è 5000  lingue sò cuncernate da u plurilinguìsimu,  vale à dì « hè a norma ! » Pruclama  torna Rumanu Colonna, chì dice, ùmile  è cunvintu, ch’ellu ci serà « in 2050, 750  millioni di francofoni in u mondu ». Cioè « a cuufficialità per 300.000 locutori ùn duverebbe minaccià u francese, nò ? »  Spieca torna qualchì verità : « a cuufficialià ùn hè micca sinònimu di bislinguìsimu », ma « per ghjunghje à un bislinguìsimu  suciale, bisognu ci hè di a  cuufficialità ». Ramenta chì « senza cuufficialità, a lingua corsa ùn puderà campà,  sviluppassi, cresce, addattassi, tramandassi  ! »

Eppò vene à parlà di l’argumenti ecunòmichi è prufessiunali, nant’à u prezzu di u monolinguìsimu per un dettu, è per risponde à quelli chì dìcenu ch’ellu costerebbe caru u plurilinguìsimu.

Ammaestrà una lingua, hè cumpetenza per Rumanu Colonna chì risponde dinù à e gattive raprisentazione di a lingua è à l’edee false. Innò ùn hè micca discri minatoria a cuufficialità! Innò ùn hè micca  periculosu u bislinguìsimu, eccèttera…  Argumenti filusufichi è pulìtichi cundùcenu à a cuufficialità. Capitale cumunu,  libertà, parità, orizontalità, ricunniscenza,  equillìbriu, drittu, citatinanza, pluralità…  ùn màncanu i puntelli di l’effetti pusitivi  di a cuufficialità nant’à l’urganisazione  di una sucetà.  Infine, argumenti ghjurìdichi ben intesi, è stituziunali. U drittu internaziunali a dice, ma ancu u drittu francese duverebbe  purtà à ssa cunclusione !

Ma quì ùn si pò dì tuttu, cù a cinquantina d’argumenti ch’ellu svilupeghja  Rumanu Colonna, ùn si pò parà a cunclusione  ch’ellu pone in forma di  dumanda : « sò à favore d’un statutu di  cuufficialità pè a lingua corsa è a dicu. È voi ? »

Eccu, cumprate ssu libru è aiutèmuci à strappà ssu drittu à a cuufficialità !

 

Fabiana Giovannini.

aue-rect
pietra-rect
mattei-rect
pm-rect

Sustenite

A voce di l'autunumia dipoi sissant'anni

Abbunatevi

Arritti ùn pò campà senza voi !

soleco
ottavi
lmaiacciu
fratelliangeli
casart

Annonces
légales

Publicate i vostri annunzi ind'è Arritti : susteniteci !

Lingua

30 di maghju, 2 ore è mezu dopu meziornu - Palazzu di Ghjustizia

le 21/05/2026

Arritti chjama à manifestà per Scola Corsa. U nostru settimanale hà raghjuntu ben intesu u cumitatu di sustegnu è chjama…

Cumunicatu Scola Corsa

le 14/05/2026

Scola Corsa adresse ses plus chaleureux remerciements aux milliers de personnes qui la soutiennent depuis un mois, lui insufflant confiance,…

Lingua

le 14/05/2026

Comme tous les deux ans, le mouvement culturel breton a organisé sa « grande course pour la langue bretonne »…

Da leghje dinù

Baleine rorqual

Accapu di a reddazzione

le 21/05/2026

« In mare, si ghjoca una battaglia silenziosa » dice u World Wide Fund for Nature, in corsu u Fondu…

30 di maghju, 2 ore è mezu dopu meziornu - Palazzu di Ghjustizia

le 21/05/2026

p4 Manif

Umagiu

le 18/10/2025

Max

ARRITTI lance un appel

le 08/08/2025

Aleria Arritti

Recevez
notre Newsletter

Ricevite l’attualità è i cartulari di a nostra redazzione, per e-mail, una volta à a settimana.

Ricerca