Settimanale naziunalistu corsu dapoi 1966

No data was found

Risposta

Drapeau Soudan

le 30/07/2019

«Aci avìanu detta. Ch’avìamu da scuntrà razzìsimu.

Mi dicìanu chì nimu ci aiuterebbe. Invece hè tuttu u cuntrariu »… cusì parla pienghjendu di ricunniscenza Abdeirhem, un rifugiatu sudanese di 31 anni ch’hè scappatu di u so paese per vìa di a guerra è ch’hà trovu aggrottu in l’Alte Alpe in Francia. «Quì sò statu accoltu cù mondu rispettu. S’ella era cusì ind’u mo paese, ùn averìamu micca u bisognu di parte ». «À ringraziati o Jean » dice torna Abdeirhem scusèndusi di e so làcrime ch’ùn diceranu mai abbastanza quant’ellu hè gratu.

«À l’iniziu, dice Jean u so furmatore, accoglie i migranti ch’ùn sapìanu parlà u francese, m’inchietava. In fine di contu, dopu à sei mesi di sperienza, ci vole à dì chì l’affare viaghja bè ». Abdeirhem impara l’urtulime, curendu legumi è frutta, in un prugramma di sperimentazione à l’imparera di l’agricultura biològica. Impara u francese, face ch’ellu pò digià occupassi di a vèndita, à u mercatu. U documentu televisìu nant’à France 2 spieca chì a dumanda di prudutti bio chere di cresce assai in pruduzzione. Invece, in Francia, manca a manu d’òpera qualificata ch’ùn si trova, disgaziosamente, frà u pùblicu francese, ch’ùn vole pruvassi à ssi mistieri diffìciuli malgratu a disuccupazione. « Sò travaglii duri chì pàcanu pocu, è ch’ùn interèssanu micca a pupulazione francese» spieca Jean-Michel l’agricultore ch’accoglie à Abdeirhem. «Hè un mezu di rege l’abbocchi di migranti da vene, è dinù una manera d’integrà sta ghjente. Ùn ponu più campà ind’è elli è noi avemu u bisognu d’elli. Tuttu va bè ! » dice torna Jean-Michel.

43.000 personi anu ottenutu l’asiliu in Francia in 2017, dice torna u documentariu di France 2. A reta « Fermes d’avenir » stima chì a Francia manchera di 100.000 paisani ind’è l’agricultura biològica da quì à 2030. E « Ferme d’avvene » prumòvenu a permacultura pè u rispettu di l’omi è di a natura, cù modi di pruduzzioni più puliti è ghjusti. Cusì travàglianu à fà nasce ferme agrueculògiche sviluppendu prugetti induv’elli fòrmanu a ghjente chì diventeranu avucati di ssa forma d’agricultura nova. Per ghjùnghjene à què, mèttenu in ballu sessioni di furmazione. Anu cusì un prugramma di Cumpagnoni d’un annata induv’omu impara l’ortulanu agrueculògicu. Cusì accòglienu frà altri paisani, i migranti da inserisce ind’è a sucetà. « Bramemu un agricultura chì pruduce più energìa chì quella ch’ella cunsomma, chì guarantisce cundizioni di travagliu degne, curendu a biodiversità, è a durabilità di e nostre sucetà ! Di manera cuncreta, incuraggimu l’azzioni à favore di l’autunumìa di a ghjente, a gestione duràbile di l’acqua, di a terra, di e piante, l’ecocustruzzione, i cìrculi corti. Una ferma d’avvene hè una ferma chì porghje ssi valori è face mostra chì d’altri mudeli sò pussìbuli. »

Eccu una bella risposta à tempu à a crisa migratoria è a crisa agricula !

Fabiana Giovannini.

aue-rect
pietra-rect
mattei-rect
pm-rect

Sustenite

A voce di l'autunumia dipoi sissant'anni

Abbunatevi

Arritti ùn pò campà senza voi !

soleco
ottavi
lmaiacciu
fratelliangeli
casart

Annonces
légales

Publicate i vostri annunzi ind'è Arritti : susteniteci !

Accapu

Tchernobyl

le 24/04/2026

Ciernobil : Chì ne serà di a Corsica ? avia scrittu Arritti l’8 di maghju di u 1986. Èramu una…

Accapu di a reddazzione

le 16/04/2026

U tribunale currezziunale di Marseglia hà creatu una ghjurisprudenza impurtante u 7 d’aprile contr’à u tràfficu di prudutti fittofarmaceutichi interdetti…

Accapu di a reddazzione

le 09/04/2026

Pè e so prime parolle, u papa Leone XIV s’era prisentatu di fronte à u mondu diciendu «a pace sìa…

Da leghje dinù

Tchernobyl

Tchernobyl

le 24/04/2026

Ciernobil : Chì ne serà di a Corsica ? avia scrittu Arritti l’8 di maghju di u 1986. Èramu una…

Tchernobyl

le 23/04/2026

Umagiu

le 18/10/2025

Max

ARRITTI lance un appel

le 08/08/2025

Aleria Arritti

Recevez
notre Newsletter

Ricevite l’attualità è i cartulari di a nostra redazzione, per e-mail, una volta à a settimana.

Ricerca