Settimanale naziunalistu corsu dapoi 1966

N°2653

da u 21 à u 28 di maghju 2020

Rumanu Colonna, cunsigliere territuriale Femu a Corsica

« A gistione di u Statu hè stata un fiascu maiò »

Romain Colonna

le 22/05/2020

Maestru di cunferenza à l’Università di Corti, Rumanu Colonna hè elettu à l’Assemblea di Corsica incaricatu di parechji cartulari. Impegnatu da tutte e mamme, pè a lingua, pè a cultura, per l’ecunumìa, per l’educazione, per l’Auropa… hè frà l’eletti Femu a Corsica ch’intervene u più. È si face à le volte imbasciadore postu ch’ellu publicheghja intantu ch’universitariu riflessioni nant’à riviste di rinomu, cum’è pocu fà l’International Journal of the Sociology of language. Eccu u so parè nant’à a crisa chè no campemu oghje.

 

 

Si ne parla menu, ma u mondu culturale hè toccu assai da a crisi.

L’avete resu un umagiu mentre a sessione di u 7 di maghju scorsu…

Iè ! Hè toccu ancu ellu assai assai da quella crisi ch’è no campemu. L’inseme di e manifestazione culturale sò state annulite, chjosi tutti i lochi di cultura… Ghjè tutta l’indùstria culturale chì hè culpita è chì si trova senza pùblicu, spettàculi, festivale, vìsite, cuncerti… Vurria tandu palisà trè punti di primura.

Prima, l’impurtanza di a cultura da fà a leia trà di noi, da parmette u scambiu, da palisà a nostra umanità, da dì ciò ch’è no semu à u mondu è ciò chì u mondu hè par noi… L’identità è a cultura sò fundivi da fà pòpulu è da mantene una dinàmica cullettiva.

Dopu, ci vole à palisà a ricchezza immensa, u talentu è a generosità maiò di l’attori culturali è assuciativi isulani chì, l’emu vista mentre issu periudu di cunfinamentu, anu participatu à modu soiu à allegerisce u nostru cuttidianu.

Cù i so canti, e so pitture, i so ritratti, e so litture, i so scritti, e so parolle… ci anu parmessu di stà inseme, d’arricà ci à pena di binistà in più. Ch’elli sianu ringraziati di core.

Infine, vurria ramintà chì à spessu l’attori culturali sò dinò quelli, puru cun d’altri, chì prupònenu una antra via di turìsimu cù una offerta culturale, patrimuniale, linguìstica, identitaria sfarenta. Mi face pinsà à e parolle di u pueta Ghjuvanteramu Rocchi cantate da I Muvrini, chì dicianu « U mo paese o ghjente care, ùn hè solu sole è mare. Hè di più chè cusì ». È issu «di più chè cusì », à spessu u si fàcenu l’attori culturali.

A Cullettività di Corsica, in lu quatru di e so pussibulità è prirugative, deve travaglià u più à vicinu à quelli attori da aiutà li à francà issa crisi. Un travagliu impurtante hè statu iniziatu da l’Esecutivu.

 

Site criticu assai di pettu à a gestione di a crisi da u Statu…

À parechji livelli, a gistione di u Statu hè stata un fiascu maiò cù una cumunicazione disunesta. Ùn hè micca solu l’elettu naziunalistu corsu ch’e sò à dì la ma a più parte di a ghjente in Francia, partiti pulitichi, corpi intermidiarii, curpurazione, medichi, infirmieri, cullettività…

Ùn pigliaraghju quì cà l’affare di e «mascare » : hè una vargogna !

È l’argumentu di certi dicendu par un dettu «ma ancu assai chì ci era u Statu cù u battellu militare u Tonnerre chì hè vinutu à circà parechji malati », ùn tene micca. S’ellu ci vole di sicura à ringrazià tutti quelli chì anu participatu à issu sforzu, a sulidarità trà i pòpuli deve andà aldilà di cunsidarazione pulìtiche di Statu.

Ùn hà mandatu a Francia, ancu ella, parechji malati in Alimagna o in Svìzzera ? È l’offerta uspitaliera in Corsica hè urganizata da quale, da i Corsi o da u Statu ?

È dopu ci vurria à autocundannà ci o culpabilizà d’esse aiutati mentre una crisi è tandu piattà tutte l’altre e mancanze di u Statu ? Aiò siamu serii una stonda !

 

Ch’averebbe fattu di più un guvernu autunumista pè a Corsica ?

A prima dumanda, ùn hè micca par avà di sapè ciò ch’ellu avaria fattu un guvernu autonomista o indipendente corsu ma più tostu ciò ch’ellu hà aghjà fattu quellu di a Cullettività di Corsica cù i so mezi ! Emu riagitu, anticipatu è prupostu una azzione cullettiva a più ghjusta pussìbule è da u principiu di a crisi. È di pettu à a crisi, hè statu u prisidente Simeoni particularmente (ri)attivu.

A risposta à a vostra dumanda ci rinvia finalmente à ciò ch’ellu dicia u famosu sociologu amiricanu Daniel Bell quand’ellu scrivia chì u Statu-nazione hè duvintatu troppu maiò par gistisce l’affari chjuchi è troppu chjucu par l’affari maiò. Si hè virificata più cà mai cù issa crisi.

 

In lu gruppu Femu a Corsica à l’Assemblea, intervinite nantu à parechji sugetti diversi, micca solu a cultura o l’educazione…

Quandu aghju iniziatu u me mandatu, aghju pruvatu à intarissà mi à parechji cartulari parchè l’Assemblea di Corsica sò parechji duminii d’intarvinzione.

L’emancipazione ch’è no bramemu passa à tempu pà un prugettu pulìticu ambiziosu è pà una gistione rigurosa.

Sottupone di pruvà ad avè una visione larga di a nostra sucetà è di l’affari di a Cullettività di Corsica.

 

Site dinò primurosu assai di e cuuperazione à custruisce cù l’altri populi. Chì pò purtà l’Europa à a Corsica ?

A cuuperazione cù l’altri pòpuli, cù e nazione duminate, hè essenziale par purtà e nostre lotte. Prima parchè ghjè un duvere di sulidarità, è vultemu quì à ciò chì face a nostra umanità, è dopu parchè emu parechji affari da amparà da l’altri à livellu di e risposte ch’elli tròvanu di pettu à i Stati cintrali. I Corsi ùn sò micca soli è i Corsi sò à fiancu à tanti pòpuli fratelli.

L’Auropa (pulìtica) hè una idea magnìfica.

È ghjè parchè no cridemu in quella idea ch’ellu ci vole à cambià l’Auropa d’oghje pà avvià la à prò di l’eculugia, di i pòpuli, di a dimucrazia, di a ghjustizia suciale, di u citadinu… Tocca à noi !

aue-rect
pietra-rect
mattei-rect
pm-rect

Sustenite

A voce di l'autunumia dipoi sissant'anni

Abbunatevi

Arritti ùn pò campà senza voi !

soleco
ottavi
lmaiacciu
fratelliangeli
casart

Annonces
légales

Publicate i vostri annunzi ind'è Arritti : susteniteci !

Attualita

le 16/04/2026

3 % di mammiferi salvàtichi fèrmanu nant’à a pianetta. « 67 % di i mammiferi ch’esìstenu sò u bestiame, 30…

Attualità

le 09/04/2026

Un millione è più di personi sò state ubligate di lascià a so casa è i so lochi in u…

Lionel Jospin | Peine de mort

le 08/04/2026

Lionel Jospin L’anti-Blanquer Les hommages venus de Corse ont été nombreux et appuyés pour saluer la mémoire de Lionel Jospin…

Da leghje dinù

Tchernobyl

Tchernobyl

le 24/04/2026

Ciernobil : Chì ne serà di a Corsica ? avia scrittu Arritti l’8 di maghju di u 1986. Èramu una…

Tchernobyl

le 23/04/2026

Umagiu

le 18/10/2025

Max

ARRITTI lance un appel

le 08/08/2025

Aleria Arritti

Recevez
notre Newsletter

Ricevite l’attualità è i cartulari di a nostra redazzione, per e-mail, una volta à a settimana.

Ricerca