Settimanale naziunalistu corsu dapoi 1966

N°2807

da u 7 à u 13 di sittembre 2023

Accapu di a reddazzione

Aleria

Edmond Simeoni Aleria

le 08/09/2023

Quarant’ottu anni fà, un 22 d’aostu, una manata d’omi cù Edimondu Simeoni à capu, scrivìanu a storia. Fecìa un pezzu ch’elli scumbattìanu i militenti di l’ARC (Azzione pè a Rinàscita di a Corsica) contr’à pràtiche infame per indulcificà u vinu, duppiatu di un scàndalu finanziariu.

À quell’èpica, u guvernu avìa mandatu Liber Bou, per discute cù a Corsica di ciò ch’ùn andava micca è di cumu fà vultà u calmu ind’è l’ìsula. L’ARC era pupulare è di tutte e lotte, mubilizava u pòpulu sempre più numarosu, è u guvernu n’era impenseritu. Puru Liber Bou avìa dettu francu è chjaru : « mancu cù 200.000 Corsi autunumisti, ùn cambieremu a Custituzione »*. A situazione era bluccata, parte di ssu scàndalu agrìculu, è parte di e rivendicazioni d’autunumìa. Ci vulìa à fà qualcosa. Hè cusì chì Edimondu, l’ARC è i so militanti riflèttanu à un azzione da pudè fà cunnosce à tutta l’Auropa a situazione corsa, è custringhje u guvernu à piglià in contu u prublema pulìticu. L’ARC dapoi qualchi annu avìa custruitu rilazioni cù parechji ghjurnalisti. Vulìa dà una cunferenza di stampa è cuntà à tutta l’Auropa l’inghjustizia ch’era fatta à a Corsica. Tandu, decide d’occupà a cava di u colon Depeille in Aleria. Avìa pensatu chì u guvernu li manderebbe i gendarmi, per quessa, i militenti sò armati da fucili di caccia per dassi u tempu di l’urganisazione di a cunferenza di stampa. Ma ùn avìa previstu truvassi di pettu à più di 1200 gendarmi è guardi mubili, elicòtteri, currazzati… Nemancu ùn avìa previstu pate l’irrispunsabilità di u ministru di l’interiore, Michel Poniatowski, à capu di a Francia per vìa di l’assenza di u presidente di a Repùblica Valery Giscard d’Estaing, è di u primu ministru Jacques Chirac. Poniatowski ùn cerca à discute, dà l’òrdine di l’assaltu pensendu sbarrazzassi di u prublema corsu una volta per sempre. Schiatta a fucilata, tìranu i gendarmi da tutte e parte. Rispòndenu i militenti. Accade u drama. Dui gendarmi sò tumbati. Un militente, Pierrot Susini, hè gravamente feritu à u pede.

Edimondu si rende. Ottene chì l’altri militenti pòssinu parte incù e so arme. Sò lìberi, ma ellu risicheghja a pena di morte (ch’ùn era ancu abbulita)… Ancu assai, durante u prucessu un annu dopu, a so difesa porta a prova chì e palle ch’anu tumbatu i dui gendarmi, venìanu da e vigne colma di pullizzeri… Edimondu serà cundannatu à 5 anni di prigiò per disturbu pùblicu.

A notte di u 22, schiatta a rivolta in Bastia, parechji sò feriti, un antru gendarmu hè tumbatu. Tutti l’usservatori dìcenu chì « nunda ùn serà più cum’è nanzu ». Aleria marca a rinàscita di u naziunalìsimu corsu è ciambotta per sempre i raporti trà Corsica è Parigi.

48 anni dopu, l’emuzione ci hè sempre quand’omu s’affacca in ssi lochi di stòria insanguinata. Quist’annu torna, sò stati parechji à accògliesi, pone fiori è cantà u Diu vi salvi Regina. « L’evenimenti d’Aleria fàcenu parte di a nostra stòria » hà dettu u presidente di a Cullettività di Corsica, Gilles Simeoni. « Anu di sicuru largamente cuntribuitu à a rinàscita di l’edea naziunale, è à dà cuscienza à u pòpulu corsu ch’ellu esiste. Stu fattu ferma ind’è a memoria è in i cori di tutti i Corsi, qualsìasi a so upinione pulìtica ». Ma ferma sempre à strappà a rivendicazione d’autunumìa. •

Fabiana Giovannini.

* À l’èpica, a pupulazione corsa era di 200.000 abitenti.

aue-rect
pietra-rect
mattei-rect
pm-rect

Sustenite

A voce di l'autunumia dipoi sissant'anni

Abbunatevi

Arritti ùn pò campà senza voi !

soleco
ottavi
lmaiacciu
fratelliangeli
casart

Annonces
légales

Publicate i vostri annunzi ind'è Arritti : susteniteci !

Accapu, Da leghje

Accapu di a reddazzione

le 14/02/2026

U pòpulu ucrainianu ùn hà piegatu. Quatru annu di guerra, di bombe, di morti, di torture, di viulenza, di destruzzioni,…

Accapu di a reddazzione

le 05/02/2026

Nanzu si chjamàvanu e nostre sucietà dette civilizate, « u mondu lìberu ». Si parlava cusì di i Stati Uniti…

Accapu di a reddazzione

le 28/01/2026

Si chjamava Alex Pretti. Avìa 37 anni, era infirmieru. Curava a ghjente. È pè u più i suldati veterani. Cù…

Da leghje dinù

ukraine 1

Accapu di a reddazzione

le 14/02/2026

U pòpulu ucrainianu ùn hà piegatu. Quatru annu di guerra, di bombe, di morti, di torture, di viulenza, di destruzzioni,…

Autonomisme vs Extrême droite | Message du Cardinal Bustillo

le 14/02/2026

RN

Umagiu

le 18/10/2025

Max

ARRITTI lance un appel

le 08/08/2025

Aleria Arritti

Recevez
notre Newsletter

Ricevite l’attualità è i cartulari di a nostra redazzione, per e-mail, una volta à a settimana.

Ricerca