Armistiziu

A prima guerra mundiale è a Corsica

Un sèculu dopu a l’armistiziu, certe ferite fèrmanu sempre aperte in Corsica.

A stirpera di a grande guerra, cù i so 18,6 millioni di morti è 20 millioni di feriti, hè stata un stumacheghju tamantu à u mondu, cuntenendu parechji scàndali. Frà quelli, a manera di trattà i pòpuli di e culunìe, o i suldati paisani, cunsiderati micca tutt’à fattu francesi, cum’è i Brittoni.

 

A mubilisazione hè stata una discriminazione vergugnosa. Sò stati mubilizati in Corsica i babbi di sei figlioli è ancu di più. Andria Turchini, mortu in u 2001 à l’età di 107 anni, cuntava ch’ellu era statu mubilizatu à tempu à u so babbu, ch’avìa 8 figlioli. Cù ssa decisione sanguinosa, a Corsica s’hè viutata in pocu tempu. 50.000 di i so figlioli sò partuti in Guerra (forse di più per vìa di a diaspora micca cuntabilizata), in una pupulazione à l’èpica di 260.000 personi… 12.000 ùn sò mai più vultati, 25.000 sò stati feriti. A Corsica hà pacatu più chè u cuntinente (24% di morti frà i mubilizati, contr’à 16 % in Francia). È a maiò parte di i vivi sò vultati struppiati o marcati per sempre da l’infernu di u scempiu. À longu à a guerra è parechji anni dopu, sò e donne chì si sò occupatu di i lavori paisani. E prucessiò èranu chjamate « e prucessioni di e vèduve » è parechje generazioni di i zitelli sò firmati urfanelli.

 

U regimentu corsu, u 173, hè statu stirpatu parechje volte, è ricustituitu ogni volta dinù per esse mandatu sistematicamente in prima lìnea. U marescialu Joffre si nè ridìa, diciendu « i Corsi ghjùnghjenu cù battelli carchi à trunchera, è bàstanu barcelle per falli vultà »… Ghjè dì quant’elli èranu disprezzati i nostri corci suldati ! Quandu i suldati francesi avìanu permissioni tutti i dui o trè mesi, i Corsi, elli, partìanu tutti i sei mesi. Pò in furia in furia, hè stata solu una volta à l’annu…

À a fin’di a guerra, sò stati torna maltrattati i Corsi. Ammansati in gattive cundizioni nant’à u portu di Marseglia, anu aspettatu longhe settimane da pudè imbarcà, pachèndusi da per elli u so bigliettu di u ritornu. L’associi nati dopu à a guerra per fà ricunnosce i so diritti anu scumbattutu da pudè ottene certificati di a so presenza nant’à u fronte di e battaglie.

L’ùltimu anzianu suldatu corsu, mortu in u 2004 à l’età di 108 anni, ùn hà avutu a legione d’onore. Avìa puru fattu a prima guerra mundiale è era statu resistente durante a seconda guerra mundiale. Ma, in Francia, si preferisce unurà i cantatori o i ghjucatore di pallò… Eccu a realità di a Francia culuniale, disprezzente è inumana !

Senza scurdassi di i fucilati per l’esempiu. Cundannati senza prucessu, accusati d’esse vigliacchi, sò stati tombi per fà paura à l’altri suldati. Sò cusì 563, frà i quali sei sò stati identificati Corsi. Ghjiseppu Gabrielli di A Petraserena, 21 anni. Francescu Giudicelli di Santa Riparata di Balagna, 21 anni. Virgo Luigi, di A Casabianca, 31 anni. Silvestru Marchetti di Tagliu Isulaccia, 22 anni. Cesariu Antone Colonna Bozzi d’Albitreccia, 24 anni. Ghjiseppu Tomasini d’Auddè, 21 anni. Ghjiseppu Gabrielli, pastore in Petraserena ùn avìa mai lasciatu u so paese è ùn parlava chè corsu, senza capisce un acca di francese. L’8 di ghjugnu 2015, hè feritu è perde u cuntattu cù a so cumpagnìa u tempu di fassi curà. Aspettendu di ritruvà i soi, và à cumbatte cù un antru regimente senza pudè spiecassi. Hè chjappu, accusatu d’avè disertatu, cundannatu u 14 di ghjugnu 2015 è fucilatu u stessu ghjornu da dòdeci palle francese. Eccu a ricuniscenza di a Repùblica per quelli chì si battìanu per ella !

In 2011, l’Assemblea di Corsica hà vutatu una muzione dumandendu a riabilitazione di i fucilati corsi per l’esempiu.

Una dumanda firmata senza risposta. Vergogna. Maladetta guerra.

1 Trackback / Pingback

  1. Stampa Corsa, informations corses – A prima guerra mundiale è a Corsica

Les commentaires sont fermés.