Settimanale naziunalistu corsu dapoi 1966

No data was found

Corium

Fukushima

le 02/02/2018

Di Fukushima, nimu ùn ne parla più… vi pare nurmale à voi ? Di marzu pròssimu, ci ammenteremu di a catastrofa, 7 anni fà. È cum’elle s’avvicìnanu i Ghjochi Ulìmpichi d’estate in Tokyo, in 2020, bisogna à ùn fà paura à l’atleti… Parlerà dunque u guvernu Giappunese di i prugressi fatti in Fukushima per ricustruisce, rivene à una situazione « nurmale »… Invece, si parlerà pocu di a radiuattività di e stese d’acqua sutterrànie in Tokyo… Si parlerà pocu di a splusione di e pattulugie tiruidiane di i zitelli. Si parlerà pocu di i 30.000 chilòmetri quadrati di terra radiuattiva per decine d’anni è di i 1800 altri durabilmente inabittàbile… È di u corium, ne parleremu di u corium? Sapete, ssu magmà ultra radiuattivu, chì mancu i robot ponu avvicinà senza mèttesi in panna in qualchi minuta. Puru a tècnica hà fattu prugressu è si sò crustruiti robot è camerà ultra perfezziunati per pudè avvicinà un poccu di più i reattori di a centrale di Fukushima Daichi, circhendu ssa materia viscosa in bullore esciuta di i barri d’uranium strutti. Hè cusì gattiva ch’ella s’hè tufunata u pavimentu di a centrale zeppa di parechji metri d’astracu! Face 7 anni chì a cumunità scientìfica mundiale s’impenserisce di sapè ciò ch’ellu hè diventatu ssu famosu corium, è induve ellu averà finitu a so corsa ? Ssu messe di ghjennaghju 2018, Tepco (l’EDF giappunese rispunsèvule di u nucleariu culandi) hà annunziatu avè trovu infine induv’ellu s’era intruduttu u corium. I corci robot, nanzu di more, anu mandatu qualchi imàgina di sse traccie ch’ellu hà lasciatu ssa malamorte : sgulimi cuagulati nant’à e strutture metàlliche, stalattite furmate nant’à tutti l’ostàculi scuntrati, agglumeratu in fondu di a vasca… in fatti, u corium hà butrunatu u pavimentu di u reattore, fendu un tufone d’un metru di largu, hà cuntinuatu a so corsa in u fondu di a vasca di cunfinamentu strughjèndusi l’astracu, eppò… si perde a so traccia, dice Tepco!

Averà pussutu cutrassi cù l’acqua ? Averà guadantu e stese d’acqua sutterrànie chì si rivòccanu

ind’è l’oceanu ? Ciò ch’ellu si sà ghjè ch’ellu ci hè trè corium da ricuperà, trè pissine piene da viutà, è un millione di tunnellate d’acqua ultra radiuattiva chì Tepco spera pudè sputà in mare… Cum’è sè u corciu Pacificu ùn avìa abbastanza suffertu ! O pòveri à noi ! O pòvera pianetta ! Parlendu di a prudezza tecnulògica d’avè pussutu rializà ss’imàgine, i rispunsèvuli di Tepco ùn anu dettu nunda di a viulente radiazione ch’elli anu patutu l’omi chì si sò avvicinati di a centrale per pudè manighjà i robot… Chì diventeranu ?

È cùn elli e decine di millaie d’altri chì travàglianu à sicurizà i lochi dapoi 7 anni…

 

Fabiana Giovannini.

aue-rect
pietra-rect
mattei-rect
pm-rect

Sustenite

A voce di l'autunumia dipoi sissant'anni

Abbunatevi

Arritti ùn pò campà senza voi !

soleco
ottavi
lmaiacciu
fratelliangeli
casart

Annonces
légales

Publicate i vostri annunzi ind'è Arritti : susteniteci !

Accapu

Accapu di a reddazzione

le 09/04/2026

Pè e so prime parolle, u papa Leone XIV s’era prisentatu di fronte à u mondu diciendu «a pace sìa…

Accapu di a reddazzione

le 03/04/2026

U raportu di a Cummissione indipendente nant’à l’incestu è e viulenze sessuale fatte à i zitelli (Ciivise) hè statu publicatu…

Accapu di a reddazzione

le 25/03/2026

In ssu mondu in cumbugliu induve mènanu e guerre, ci hè un paese abandunnatu à a so sorte induve e…

Da leghje dinù

pace paix peace

Accapu di a reddazzione

le 09/04/2026

Pè e so prime parolle, u papa Leone XIV s’era prisentatu di fronte à u mondu diciendu «a pace sìa…

Lionel Jospin | Peine de mort

le 08/04/2026

Lionel Jospin

Umagiu

le 18/10/2025

Max

ARRITTI lance un appel

le 08/08/2025

Aleria Arritti

Recevez
notre Newsletter

Ricevite l’attualità è i cartulari di a nostra redazzione, per e-mail, una volta à a settimana.

Ricerca