Una settimana una parolla

A cuppulata

Una settimana una parolla (O duie, o micca, sfidàtevidi e « parolle parolle parolle…»)

老鼠拉龟,无从下手

lǎo shǔ lā guī , wú cóng xià shǒu

I topi chì cèrcanu à tirà una cuperchjata,

ùn la fàcenu à truvà u mànicu.

Salute a tutte e a tutti. St’etima parleremu di…

« Scusate, ma chì ghjè sta lingua quì sopra ? » He chinese. «Umbeh ! poca robba chinese indi tutti st’artìculi vostri ! » A palesu, trovu a civilisazione chinese affascinante. Ma un parlu micca soladimente di questa chi ci he dinu tanti paesi strangeri, fratelli di la briglia e di l’umbasti, chi traccianu l’idee e li cuntrasti. Allora lascia da cantu amarore e tristezza, a vita he corta e u tempu un aspetta. Parlendu di l’attese, v’aghju da prisinta un animale lentu chi piacera a tutti i cheloniofili. «Hè chinese torna què ? » No, he grecu. Si tratta di χελώνη (chelone) in grecu, di a bizzuga in corsu. « Ind’è mè ùn si dice…» A so ! So piu di dece parolle in corsu per designa l’animale. Mintuaraghju e piu cunnisciute cu e so etimulugie.

Testughjina vene da u latinu testudine(m), derivatu da testa « carapazza ». Bizzuga o vizzua puederebbe esce da u latinu medievale bizochus chi u significatu in francese he « besace », l’animale purtendu a so bisaccia nant’a u spinu. L’origine di cuperchjata he chjara chjara. Cuppulata deriva da u latinu cupula « caratellu di legnu, piccula tomba ». Infine, tartaruga vene da u grecu tardivu ταρταροῦχος (tartarouchos), cumpostu di Τάρταρος (Tartaros) e ἔχω (echo ave) : u fattu si sta chi u Tartaru he u locu induv’e a ghjente spia e so malfatte.

Si trova certe tartarughe chi misuranu piu di 130 centimetri di lunghezza e pesanu piu di 300 chilo !

D’altronde, ponu campa sin’a 175 anni. Esistenu dapoi piu di 200 milioni d’anni. A so carne he, in parechji lochi, un cibu prelebatu. T’ha dinu un’usanza medicale, in Cambogiu, in Serbia e, ben’intesa in China.

In tutti i paesi, a tartaruga he una ripresentazione di l’universu : a parte tondula evoca u celu, e u plastrone a tarra. In China, permette a cumunicazione tra i morti e i vivi : si tratta di scapulomanzia (divinazione per via di a scapula). Si scrivia nant’a l’animale certi carrateri chi, 3500 anni fa, so stati a prima tappa di a scrittura chinese. Po si lampava a cuperchjata ind’u focu e dopu, sicondu e spaccature, si ne facia l’interpretazione. In India, a bizzuga Kurma he a siconda incarnazione di Vishnu, falata in tarra da salva l’umanita. In Occidente, he piutostu u simbulu di a lintezza e di a sapienza.

Ma in Egittu, a styw (prununcia stiu) he l’emblema di morte, di spantichera e di tenebre. Ghje ella chi face nasce e fiumare di u Nilu o a sicchia.

Or’dunque, tenite in mente chi, quandu i primi omi so affaccati, a tartaghjina c’era dighja. Cunclusione : chi va pianu va sanu e chi va sanu va luntanu.

Marina Chovin.

1 Trackback / Pingback

  1. Stampa Corsa, informations corses – A cuppulata

Les commentaires sont fermés.