Musica

Balagna : da fà rinasce a nostra stòria

Ciò chì face un pòpulu sò e so ràdiche, lingua, cultura, tradizioni, sapèfà… tuttu ciò ch’ella ci porghji a nostra stòria di manera scumpartuta sèculi dopu à sèculi. A stòria, in a so glubalità cum’è in i so sprichji di stòria, più spessu sminticati, ùn hè mica amparata à a scola, hè pocu è micca amparata in casa da i parenti à i so cinini, è, pocu à pocu, si ne và more in u prufondu di a nostra memoria cullettiva… Hè un peccatu tamantu. Sapè d’induve omu vene hè un solcu per custruìsce u cumunu, una chjama à rinasce inseme, dinù ùn hè chè ghjustizia per quelli chì s’anu lasciatu e so brame, a so salute, a so vita à certe èpiche tremende di e suffrenze di u nostru pòpulu.
Balagna hè un gruppu attippicu. Campa a nostra lingua è a nostra cultura, cù talente è intusiàsimu, cum’è tutti l’altri gruppi nustrali chè no salutemu quì. Ma s’hè fattu dinù una specialità di vulè cuntà a storia, spiecà ciò ch’ella hè, cumu si sò passati certi fatti sminticati, è ciò ch’elli ci anu lacatu ind’i nostri incuscenze cullettive. Vene di esce u so novu dischettu « A mio storia ».

 

 

Balagna hè natu in u 2012, pigliendu u nome di a pieve chì l’hà vistu nasce da a vuluntà di Dédé Nobili, oghje disgraziosamente sparitu. U gruppu hè inghjuvanitu cù une poche di belle voce ghjunte da altri rughjoni. Anu presu a sèguita cù l’ardore è u talente di a ghjuventù, ma dinù a brama dunque di porghje qualcosa in più à a ghjente di quì è di culandi : a pussibilità di scopre è di capisce a nostra stòria. Ogni cantu benefizieghja d’una prisentazione chì vi face ciuttà ind’è ssu passatu riccu cumunu. Un invitu à « ricullà u fiume di a nostra stòria » dice Marc’Andrìa Castellani, chì scrive à tempu i canti, cumpone e mùsiche, è i prisenta in i cuncerti.

 

Una serata d’incantu

Ghjovi scorsi, u 10 di nuvembre, u gruppu era à prisentà u so novu spetàculu à u Spaziu Culturale Carlu Rocchi in Biguglia, invitatu da a cumuna di Biguglia è u direttore di u Spaziu, Alinu Gherardi, in u quadru di u so prugramma pè a Festa di a Lingua.

Una serata d’incantu. Appughjati da stampe magnìfiche, fatte da Raphaël Poletti è da bellìssimi clippi videò zifrati da Raphaël Poletti è Elisa Mattei, pulifunìe, strumentali à son’di chitara è di viulinu, ma dinù percussioni, pìrula è pivana, u spetàculu hè cumplettu ! Quellu offertu in Biguglia hà apertu dinù a scena à l’amichi talentuosi di u gruppu, Francescu Emmanuelli è Isabelle Cervetti. Da salutà dinù Antone Mac Daniel à a bassa è Cristòfanu Mac Daniel à u sonu.

I canti è e mùsiche carche à emuzioni chjàmanu à riflette à l’eri è à l’oghje per fighjà megliu i nostri lindumani. U dischettu ripiglia anch’ellu pìccule prisentazione di ogni cantu è u messagiu ch’ellu hà vulsutu porghje u gruppu Balagna in un invitu chì tramanda u so intusiàsimu.

A mio storia conta u sognu d’un paese à custruì / Dice « fà toiu l’avvene, ùn poi compie cusì ».

I musichenti trasmèttenu cù forza ss’allegrìa o ss’emuzione ch’elli còntanu i versi di e puesìe. Si risente a lea d’una squadra di cumpagni felici d’esse nant’à a scena à sparghje inseme cù u so pùblicu a so voglia di cantà è di trasmette u messagiu di riacquistu di a nostra stòria. È, dìmmula franca, simu stati assai tocchi à Arritti di vede sta ghjuventù ripiglià un affissu di a stòria dinù di u nostru settimanale : Arritti più chè mai !

Veradimente, cari amichi lettori, hè un gruppu da scopre è da incuragisce.

Longa vita à Balagna in a so missione di sparghje a nostra stòria ! •

Arritti.

www.balagna-polyphonies.com

I membri di u gruppu

Thierry Nobili
Marcu Andria Castellani
Andria Aitelli
Sebastianu Dussol
Jean-Philippe Casta

 


Chjama

Di la nostra storia andata n’anu fattu furturezza
N’anu serratu e porte per stringhje la so cavezza
È di li nostr’antenati n’emu persu la fierezza

Persu memoria è fierezza cum’è ceghi à a funa
Spapersa da mondi in là fù a nostra vita cummuna
U pocu chì n’hè firmatu n’hè patì la malfurtuna

Muri di dimentichenza oghje vi demu l’assaltu
Ricusendu di sparisce demu un novu risaltu
Ricurdendu a filetta marchjeremu à capu altu. •