À i nostri grandi pueti :

Bartulumeu Dolovici

Sta nova rubrica hè cunsacrata à i grandi pueti di a nostra lingua è di a nostra cultura (amichi lettori, mandàteci puru scritti chè v’avete chì certi sò diffìciule da buscà). Oghje, salutemu à u grande Bartulumeu Dolovici, ringraziendu a M3C induve avemu presu infurmazioni*.

 

Muntagna… sì Libertài

Ricunnoscu vulinteri
È ghjè a mè malatìa
Ch’ùn vogliu nisun’appressu
Quandu vò par l’Alta Vìa
Quandu giru a muntagna
Ùn ne vogliu cumpagnìa.

Quand’à u mè core pìcchja
Un tremendu timpurale
Ùn cercu u mè duttore
Chjàppu u mè pasturale
À la mè muntagna corru
Cusì parte u mè male.

Mi teni a mè muntagna
Strintu strint’à u to pettu
A to’voce mi parvene
Cun u so timpanu schiettu
Passiunatu ti rispondu :
Ùn ti faraghju dispettu.

Per noi, nu u to’senu
E ricchezze sò prisente
Si chjàmanu « Acque chjare »
Di a lìbara surgente
Si chjàmanu e fureste
À l’amicu accugliente.

Per l’accogliu, sò a postu
Tant’è tante campanelle
Di e muse sò cumpagne
E to’sgualtre Fatarelle
L’àprenu i so’palazzi
L’hai criati per Elle.

Ùn sò ca l’amici veri
Chì pùntanu e to’porte
A natura ricca mensa
Ci hà messu à colme volte
I tisori naturali
Ci sò di tutte e sorte.

Sò per l’amici fidati
I splendori muntagnoli
E muvrelle di i’Sipale
I maestri rusignoli,
I stazzi di i pastori
I paesi… troppu soli.

Mi piace l’àlitu frescu
Chì a sera si ne corre
Chì carezza a fuiccia
A macchja, e creste more
Tandu sò belli i celi
Tandu passi…. Bel’Altore.

Veng’à beie, O Muntagna
E to acque sapurite.
A mè Musa si cumpiace
Sopr’à e teppe macchjte
Sopr’à Zecche di l’Aspriccia
Ancu s’ell’ùn sò fiurite.

Muntagna, a mè muntagna
Cun tè Regina vogliu stà
Una voce di cristallu
Di cristallu d’Eternità
Da e Borghe per tè s’alza
È canta senza rifiatà :

Risplendi a mè muntagna
È riùmbi di maestà
Ci accòrdenu e to sponde
Tant’è tanta felicità
Perchè brilla frà i Stelli
U to sìmbulu : Libertà !
Libertai ! Libertai ! •

Bartulumeu Dolovici, Jugnu 1990

 


 

Natu in Calvi u 27 d’ottobre di u 1915, Bartulumeu Dolovici era pueta è militente di l’èpica di u riacquistu. Morte in u 2009 à l’età di 93 anni ci laca mondu scritti, puesìe, pezze di teatru è testimugnanze preziose di l’usi è e tradizioni di i nostri paesi… Circa 335 di e so òpere sublìmanu a lingua è a cultura corsa secondu à a Mediateca Culturale di a Corsica è di i Corsi (M3C). Hè statu primatu da u prèmiu Pierre Bonardi pè u so rumanzu Veghja cù i morti, in u 1974, è di u prèmiu Rime Corse di a Fundazione Michel Ange pè e so puesìe stampate in A son’di cornu mille versi. Hà cumpostu dinù, è assai cantarini anu messu in mùsica e so puesìe : Canta u Populu Corsu, Antone Ciosi, Richard Girolami, I Muvrini, Ghjuvan’Paulu Poletti, Jacky Micaelli…

Era un militente appassiunatu di a nostra lingua, a nostra cultura, a nostra stòria. Hà rinvivitu u sìntimu naziunale cù parechji scritti è hà iniziatu a creazione di l’associu U Ricordu di Ponte Novu per riacquistà ssi fatti di stòria ma dinù u stintu patriottu. A prima cummemurazione s’hè fatta in u 1969 cù parechji culturali famosi cum’è Yvia Croce, Peppu Flori, Ghjanettu Notini… In u Fondu Ange-François Flori à a Mediateca Culturale di a Corsica è di i Corsi si pò truvà un preziosu filmettu di stu primu appuntamentu. A battaglia di Ponte Novu hè stata messa in scena in u 2009 da l’associu l’Ànima di u Rustinu, in grazia à i so scritti.

Eccu un strattu di a tragedia di Ponte Novu, parulle messe in bocca di Pasquale Paoli chì tradùcenu quant’ellu era di stintu corsu Bartulumeu Dolovici : « 9 di maghju ! À l’imbrunì di stu ghjornu, s’hè spentu l’ùltime lume è… a nostra razza fiera, hè smarita dentr’à stu Fiume ! Patriotti corsi, i me fratelli cari, u vostru sangue schiettamente corsu, un sarà mai un sangue mortu ; da l’Abissi prufondi, darà forza à Novi Fiori di Veranu, chì sbucciaranu un ghjornu di maghju per a Festa di u Veranu Corsu. Si chjamaranu « Fior’di Libertà ! » Salut’à voi, Immmurtali Patriotti ! Salutu à voi, o Morti di Ponte Novu ! »