Una settimana una parolla

L’acellu*

Una settimana una parolla

(O duie, o micca, sfidàtevi di e « parolle parolle parolle…»)

L’acellacciu à l’ochju lindu, prò ùn ne face mai

Salute à tutte è à tutti. « Astre è tantu. »

Quepp’allora ! Sì quì tù ? Sì sempre vivu ch’ùn t’aghju micca intesu l’astra settimana ? « Avia pigliatu a machja è avia una machja in l’ochju ! Ti rendi contu tù ? » Và bè, ma fà ch’ella ùn accadi ma’più, attenti ! «Hè detta. Eccu, cosa hè u sughjettu di a simana ? » L’acellu. « Làsciami induvinà ? Sarà latina a fonte ? » Aspetta, prima u significatu. In corsu, a parolla hà quattru forme sfarente sicondu u rughjone. U fattu si stà chì intuppemu acellu, ucellu, ocellu, aceddu, cù u stessu sensu.

«Ma ogni acellu canta u so nome. » Pò dassi, ma : à u cantu si cunnosce l’acellu, è à u parlatu u cerbellu. Dèmuci dunque di rimenu chì « acellu » hè polisèmicu, vale à dì chì da u sensu primu, sò stati fatti usi spùtichi. In talianu, uccello significa acellu, ma dinù u sessu maschile. Truvemu d’altronde « uccel di bosco : persona che si sottrae alla giustizia restando libera o rendendosi irreperibile », « uccello del (o di) malaugurio : uccello che porta sfortuna », è « persona che si crede abbia influsso nefasto ». In francese, oisel hè adupratu dapoi 1100 dopu Cristu. Hè ricca assai sta parolla : oiseau, fine di u XIVu s. « individu », di 1829 « oiseau rare », di 1872 « se donner des noms d’oiseaux », di 1832 « sorte d’auge à l’usage des couvreurs ».

Avà ci tocca à dà un’uchjata à u latinu è à u grecu. U latinu t’avia avis, ma s’impiecava piuttostu avicula, aucula, aucella, aucellus : avis s’hè spezializatu per insignà a ghjallina. In grecu, truvemu ὄρνις (ornis), ma frà l’acelli, l’àcula era u rè è si dicia ἀιετός (aietos). Or’dunque, a ràdica indo-europeana di l’acellu era *h2eu-i- ! «Una siconda, ùn ci capiscu un caulufiore, hè peghju chè e matemàtiche ». Scùsami, t’aghju da spiecà megliu : ἀιετός (aietos) è avis t’anu a stessa orìgine, cum’è in lingua umbra « avif », in védicu « veḥ », in lingua avéstica « vaiō ». « L’affari sò in francese, da induve vènenu ste lingue scunnisciute ? Eiu, parolla chì sorte da u latinu avis, ùn cunnoscu chè l’appighjunadore di vitture. » Ebbè, avà saperai ciò chì signìfica sta marca è poi dinù pinsà à « l’aviò ».

Ecu per compie : https://www.youtube.com/ watch?v=dOijOjgTGyo

Marina Chovin.