Settimanale naziunalistu corsu dapoi 1966

No data was found

Curente

Golf Stream

le 24/08/2019

Parechji curenti trascòrrenu l’oceanu atlànticu, frà i quali a circulazione meridiana di rivulgimentu atlànticu, chjamatu dinù Gulf Stream.

Hè un curente caldu chì colla versu u nordu è ciotta in u fondu di l’oceanu. L’acqua salita è freda viaghja allora versu u Sud è si ne ricolla. Cù u riscaldimentu climàticu, u scambiu di calore trà ss’acque frede è u cuntattu di l’aria ciambòttanu l’equillìbriu ch’ellu ci era sin’à avà. Più s’ingattivisce ssu riscaldimentu climàticu, più si teme cusì un arrestu di a circulazione meridiana di rivulgimentu atlànticu. L’ùltimi deci anni, i scambiamenti danu penseru à i scientìfichi.

Duie squadre universitàrie sò state incaricate di studià u fenòmenu. Una di l’Istitutu pulunese di Potsdam in Allemagna, l’altra di l’University College in Londra. A prima hà studiatu e variazioni di timperatura à l’orlu di l’acqua di l’oceanu. S’hè vista cusì chì ssa timperatura avìa calatu circa 15% in 50 anni. A càusa sarebbe a strughitura di a cima ghjaciatta di u Groenland, purghjendu acqua dolce.

A seconda squadra hà studiatu gròmbuli di terra prelevati in fondu di l’Atlanticu nord à cantu à u polu. Anu cusì misuratu a forza di i currenti è mustratu chì a circulazione meridiana di rivulgimentu atlànticu s’ella ùn s’hè mossa à longu à 1500 anni, s’hè addebbulita assai dapoi 150 anni è l’arricata d’acqua dolce torna cù a strughjitura di i ghjacciai.

Ssu fenòmenu, s’ellu si cunfirma, minaccia l’Auropa.

U Gulf Stream li permette d’avè un clima adulcitu d’inguernu. S’ellu s’addebbulisce, l’Auropa cunnoscerà inguerni più duri è ancu ghjacciati. Ssu riscaldimentu chì cuntrarieghja u funziunamentu di u Golf Stream hà da porghje altre cunsequenze climàtiche grave. Induv’ellu face dolce oghje, sarà un mondu di ghjacciera, quandu in altrò a pianetta scalderà di più in più. Sse calate è sse crèscite di timperature averanu cunsequenze nant’à a biodiversità, i pesci, l’acelli, u rubu. I curenti si pòrtanu dinù di chè nutrisce l’animali, si porta l’ossigena ch’abbisogna a vita, si porta e larve chì a spàrghjenu più luntanu… S’ellu si pianta o s’ellu si riduce u Gulf Stream, certe parte di l’oceanu s’anu da more è ùn ci si fermerà più vita. In quantu à u riscaldimentu climàticu serà torna acceleratu per vìa di l’aumentu di u diossidu di carbonu di l’ària. Ci vole à sapè chì u mare, cum’è e fureste, s’ingolla u CO2. Un quartu di u gasu carbonicu sputatu da a spluttazione di l’energìe fussile hè ingullitu da l’acque marine, in grazia à i curenti è u rubu… Sè u mare ùn face più ssu travagliu, u perìculu di u riscaldimentu climàticu crescerà di più in più.

Nutizia tremenda.

Fabiana Giovannini.

aue-rect
pietra-rect
mattei-rect
pm-rect

Sustenite

A voce di l'autunumia dipoi sissant'anni

Abbunatevi

Arritti ùn pò campà senza voi !

soleco
ottavi
lmaiacciu
fratelliangeli
casart

Annonces
légales

Publicate i vostri annunzi ind'è Arritti : susteniteci !

Accapu

Accapu di a reddazzione

le 14/02/2026

U pòpulu ucrainianu ùn hà piegatu. Quatru annu di guerra, di bombe, di morti, di torture, di viulenza, di destruzzioni,…

Accapu di a reddazzione

le 05/02/2026

Nanzu si chjamàvanu e nostre sucietà dette civilizate, « u mondu lìberu ». Si parlava cusì di i Stati Uniti…

Accapu di a reddazzione

le 28/01/2026

Si chjamava Alex Pretti. Avìa 37 anni, era infirmieru. Curava a ghjente. È pè u più i suldati veterani. Cù…

Da leghje dinù

ukraine 1

Accapu di a reddazzione

le 14/02/2026

U pòpulu ucrainianu ùn hà piegatu. Quatru annu di guerra, di bombe, di morti, di torture, di viulenza, di destruzzioni,…

Autonomisme vs Extrême droite | Message du Cardinal Bustillo

le 14/02/2026

RN

Umagiu

le 18/10/2025

Max

ARRITTI lance un appel

le 08/08/2025

Aleria Arritti

Recevez
notre Newsletter

Ricevite l’attualità è i cartulari di a nostra redazzione, per e-mail, una volta à a settimana.

Ricerca