Arritti !

U primu nùmaru d’Arritti hè esciutu l’8 di dicembre 1966… un mezu sèculufà. U mughju hè statu lampatu ughjornu di a Festa di a Nazione, a simbòlica,tandu, si vulìa forte. Èramu à sicutera.Cuscenza naziunale, ci n’era pocu è micca.U pòpulu era francese è basta. Nimu pensava una stonda ch’ella pudìa esse altrimente. Bandera ? Ùn si ne cunnuscìa chè una, a bandera à trè culori. Militenti ? A parula ùn eraimpiecata. Lingua ? Si parlava di « dialettu »ch’ùn avìamu mancu u drittu à l’insignamentufacultativu, invece chì u brittone, l’alsazianu,l’occitanu, sì, cù a lege Deixonne. Cultura ? Àsente i qualchi curagiosi cantighjà una pa-ghjella in e fiere paisane, omu si dumandavacosa èranu sti canti « africani »… U sognu ? Eral’esiliu, a Corsica ùn pudìa pruduce è i parentimettìanu martellu in capu à i cinnini : « ci voleà parte ! »…Puru, uni pochi s’accurgiàvanuch’ellu ci era qualcosa ch’ùn andava micca.U sìntimu d’abbandonu di pettu à a miseria è à u sottusviluppu crescìa. In listessu tempu, ùnsi capìa micca perchè certi furesteri avìanurisposte è aiutu. I pedineri vultati d’Algerìaavìanu drittu à terre è messe in valore, invecei Corsi ùn cunnuscìanu chè l’esiliu. È fora,èranu inditati cum’è mezi francesi. Stampaùn ci n’era chè una, chjamata « ràdiu prefet-tura »… per divvi !…. Ci vulìa sviglià cuscenza,infurmà a ghjente, fà nasce i dibàttiti. Unipochi girandulàvanu per ssi paesi à spiecàchè no èramu sprezzati è ch’avìamu puru unipochi di dritti à fà valè, mà èranu scherzati, èa maiò parte di u nostru pòpulu si ne ridìa…In ssu cuntestu, hè natu Arritti. Si vulìa voce.U scopu era di dassi una lea trà Corsi, unmezu di fà passà l’infurmazioni, di sparghje averità di a situazione, di spiecà l’inghjustiziadi cundizioni di vita indegne, ma dinù, di fàcunnosce suluzioni. Di fà sapè ch’in altrò, altripòpuli s’èranu svegliati anch’elli. Di fà capiscech’ellu si pudìa luttà, ch’ùn ci era fatalità è chìi Corsi duvìanu custruìscesi. Arritti hà indiatua strada… « tamanta strada »ch’ellu hà ramen-tatu Femu a Corsica di dicembre scorsu. Dopuà u so primu mughju, si sò urganizate e lotte.Pè a terra, pè a lingua, per l’ecunumìa. Si sòfrancate e tappe, e rivendicazioni da u regiu-nalìsimu… pò l’autunumia… l’indipendenza…l’autodeterminazione… I Corsi anu u drittu àinventassi un lindumane, eccu i messagid’Arritti dapoi 50 anni !Festighjeremu u nostru anniversariu sàbatu u10 di dicembre pròssimu in Bastia.Appruntàtevi, serà l’anniversariu di 50 annidi lotta naziunale.