Accapu di a reddazzione

Bugiardi

Centrale nucléaire de Cruas © Maarten Sepp

I più anziani forse si n’arricurderanu… in u 1986 è durante 20 anni, l’indùstria di u nucleariu in Francia ci anu tichjati di bugìe nant’à a catastrofa di Cernobile. Innò ch’ùn ci era perìculu, postu chì u nùvulu s’era piantatu à a fruntiera ! U prufessore Pierre Pellerin minimizava a catastrofa à a televisiò. Grande specialista di u nucleariu in Francia, hà avutu a manu nant’à u lobbì nucleariu durante 40 anni, sin’à a so morte, à l’età di 89 anni. Era u rispunsèvule di u Serviziu Centrale di Prutezzione contr’à i Ragi Iunizanti (SCPRI, diventatu dopu l’OPRI, uffiziu di prutezzione contr’à i ragi iunizanti). Ammaestrava tutte l’infurmazioni nant’à u nucleariu. 20 anni dopu, a verità schiattava infine è Pellerin era messu in esàmine per « bugìa grava » è « ferite è umicidii micca vuluntàrii ». « Allora chì i paesi vicini pigliàvanu misure d’interdizzione di a cunsumazione di latte è di prudutti agrìculi, per legittimà l’inazzione di u guvernu è ùn impuzzichisce micca a reputazione di u nucleariu francese, Pierre Pellerin avìa dettu chì e cunsequenze radiuattive ùn èranu periculose » dinunziava tandu l’aurudeputata Michèle Rivasi. 5 anni dopu, in 2011, Pellerin era nucentatu, a ghjustizia stimendu ùn pudè purtà a prova ch’ellu era statu gattivu stu nùvulu. Chjìbba ! E millaie di malati di a tiròida in Francia, per un cuntà chè quessi, averanu chjappatu u càncaru per azardu, forse ?…  senza parlà di e millaie di malatìe radiu indutte è altri càncari, di i pulmoni, u stòmaccu, u mànfiu, u cerbellu… « Una prova in più ch’induve principia u nucleariu, si pianta a demucrazìa » avìa dettu torna Michèle Rivasi.

Quasi quarant’anni dopu à Cernobile, e cose ùn anu tantu cambiatu. L’indùstria di u nucleariu hè rilanciata da u guvernu francese cù a prumessa di custruzzione di sei reattori EPR in più, a messa in marchja di l’EPR di Flamanville (cù 12 anni di ritardu è una fattura multiplicata per quattru)… Vale à dì chì ci infrugnemu torna per 50 anni ind’u nucleariu ! Ci dìcenu ch’ellu hè menu caru, menu pulluente, più efficace pè u climà, è più rentàbile. Invece hè più caru, più periculosu, più custosu. Ogni annu e centrale attuale spùtanu 23.000 metri cubi di lozzu assai radiuattivu ch’ellu ci toccherà à ammansà per millaie è millaie d’annate. Stu costu quì ùn hè presu in contu. Tutti l’anni torna, 1200 tunnellate di cumbustìbule frustu – è micca cuntabilizatu ind’i lozzi nuclearii – sò rifritite ind’è e 63 pissine nuclearie à cantu à i reattori. L’acqua hè impuzzichita anch’ella. Ci vole à aghjustà torna e 30.000 tunnellate d’uranium ritrattatu (è micca cuntabilizatu). Avete dettu « più rentàbile » ?

In quantu à a so efficacità pè u climà, hè torna una bugìa tamanta u mondu ! U nucleariu ùn hè micca sicuru, panne à più pudè, arresti ch’ùn si còntanu più, furzendu a Francia hà cuntinuà à utilizà l’energìe fussile per parà u mancu… Basta basta ! Per luttà contr’à u riscaldimentu climàticu è riduce i gasi à effettu di serra, hè megliu à investisce nant’à l’energìe rinuvelèvule. Còstanu menu caru in vera, prudùcenu energìa à l’infinita cù acqua, sole è ventu, è tuttu què senza pulluzione nè rìsicu ! •

Fabiana Giovannini.