Accapu di a reddazzione

Covid

È torna à Vignale ! Vultemu ind’è l’infernu di u (a ?) Covid ! Ci fecìamu di più in più penseru ma ùn ghjunghjìamu à crèdela, èccuci torna à parlà di cunfinamentu !… A situazione in Francia s’hè imbruttita è in Corsica, ancu di più in furia. Oghjeghjornu u livellu di gattivezza si misura cù i casi pusitivi nant’à 100.000 abitanti. È in Corsica, ssu livellu hè tremendu : 262,3 casi in Cismonte, 238,3 casi in Pumonte, allora chì u livellu d’alerta in Francia hè di 50 casi per 100.000 abitanti ! 1 malatu cuntamineghja 2 malati è cusì, di 3 in 3, l’affari vanu in furia ! À u mumentu di stampà Arritti, si cuntava 75 morti ind’è l’ìsula è 67 malati uspitalizati cù 3564 casi dichjarati pusitivi dapoi u principiu di sittembre, vale à dì mancu in dui mesi… Secondu e statìstiche di l’Istitutu Pasteur, u statu di 3 % di e persone pusitive pò ingattivìscesi in un lampu, sin’à duvè uspitalizale. Frà sse personne uspitalizate, 20 % duveranu esse piazzate in reanimazione. Fate u contu ! U nostru sistemu uspitalieru ùn hà e capacità di fà fronte. Sapendu chì una persona in reanimazione, s’ella a si franca, fermerà quantunque omancu trè settimane in u serviziu di reanimazione. Vale à dì quant’è no simu indebuliti di pettu à ssa crèscita affannante. A settimana scorsa, a presidente di l’Unione Regiunale di e Prufessione di Salute (URPS) di l’infirmieri liberali, Maria Clàudia Milhau, chjamava à a prudenza nant’à u cutidianu Corse-Matin, dumandendu à i ghjòvani d’ùn andà à vede in paese i so babboni è mammone, chjamendu i Corsi à rispittà i gesti stangaghji è ugnunu à fà attenti à sè, à i soi, à l’altri. A Corsica chì s’era francata di u peghju à longu à u cunfinamentu, hè stata sposta à u perìculu istatinu di turisti ghjunti à buzeffu senza misura di prutezzione. Pò, partuti i turisti, i Corsi anu pensatu pudè ripiglià fiatu. Invece, u coronaviru viaghjava è s’hè sparsu dapertuttu in dui mesi. U mancu di persunale medicale è u mancu di letti di rianimazione fàcenu ch’ùn simu micca armati per luttà contr’à ssa crèscita s’ella cuntinueghja cusi. « Cumu fà viaghjà u sistema di salute senza forza umana ? » dice Madame Milhau chì dinunzia dinù u mancu di materiale. « Ci hè un prublema di màschere. U Statu ci n’hà datu durante a crisa, ma a distribuzione s’hè piantata. L’infirmieri liberali ch’ùn anu micca avutu a prima, si ritròvanu à cumprà u materiale. Ùn ci hè micca ricunniscenza. Hè insuppurtèvule. » Pàrenu fole ! Tutti sti persunali medicali ch’anu scumbattutu per curà a ghjente in cor’di l’epidemìa, ch’èranu sciaccamanate tutte e sere à 8 ore, sò sprezzati oghje, è dèvenu curà millaie di malati in casa ! Ci hè di chè à fassi penseru. S’elli crèscenu torna i malati è l’uspitalisazioni, ùn si puderà mancu chjamà aiutu nant’à u Cuntinente sta volta. È tuccherà à i duttori in Corsica à sceglie trà u malatu chì pò esse curatu è quellu ch’hà pocu scenza di supranà ssu fragellu. « Ci volerebbe à fà passà u messagiu tutti i ghjorni nant’à a stampa, dice Madame Milhau, l’affare hè sèriu, ùn ci vole micca à rìdesine. »

Fate attenti à voi è à i vostri. •

Fabiana Giovannini.