Delfini in perìculu

Idelfini i sò in perìculu. Sò frà i mammmiferi minacciati di sparizione in u Mediterràniu per via di a pulluzione, a pesca è u tràfficcu di navigazione ma dinù in u mondu. L’associu Sea Shepherd hà lanciatu una campagna di sensibilisazione per difèndeli contr’à a grande pesca chì face more millaie di delfini ogni annu à longu à a costa atlàntica.

Cù l’associu, i piscadori di pìccule strutture famigliale si làgnanu contr’à ssa pesca indegna chì mette in perìculu e risorze marine, vale à dì u so stantapane.

Ssi battelli tìranu nant’à decine di chilòmetri rete strughjitrice, specie di saccu bocchilargu strascinatu da u battellu per piscà di manera smisurata, piglièndusi cusì tuttu ciò ch’hè in mare, pesci, chjuchi o grandi, ma dinù mammiferi, tortughe marine, eccèttera…

Ssi piscatori ùn si tènenu chè ciò chì l’interessa è làmpanu dopu ciò chì ferma in mare – mortu ben intesa – è ch’ùn pò esse cummercializatu. Hè dunque scandalosa ssa pesca nant’à parechji puntelli.

Fèrmanu à pocu pressu 200000 delfini à u largu di a Francia atlàntica. È ghjè cuncernata solu una trentina di ssi battelli. Per qualchi mannata dunque d’omi ch’ùn vòlenu rispettà a natura, si lascia more millaie di delfini ! Quist’annu 2017, per via di e gattive timpeste, u mare hà sputatu nant’à e sponde 800 delfini, frà i quali 90% avìanu ferite è traccie di lotta contr’à rete di pesca. I scientìfichi evaluèghjanu dunque a murtalità di i delfini presi in sse rete assassine trà 3500 à 10000 animali ogni annu ! Ghjè un carnaghju peghju chè u massacru in l’Ìsule Feroe chì traumatizeghja assai.

Dìcenu i scientìfichi chì «a murtalità stimata hè superiore à a lìmita sustenèvule per mantene a pupulazione chì si ripruduce di manera loscia. Ci hè di chè à dassi penseru pè a cunservazione di u delfinu cumunu nant’à a parte atlàntica ».

Dumanda Sea Sheperd à ch’ella pianti ssa pesca smisurata in tempu d’uvatura chì, à ss’èpica di ripruduzzione di e ragnole, si ritròvanu in ssi lochi i delfini è i danni dunque sò più numarosi.

Dumanda dinù fora di ss’èpica di ripruduzione, chì i battelli sìppianu bardati di mezi di ripulsione acustica, ch’ellu sia messu in ballu un osservatoriu scientìficu per inventurià i mammiferi chjappati è ch’elli sìanu rivisti i protocoli di cuntrollu. L’affare dura dapoi 30 anni. 30 anni chì l’associi di l’ambiente è i piscatori tradiziunali, dumàndanu sse misure. Senza reazzione parte di Parigi. U delfinu hè una specia prutetta da parechje Cunvenzioni, ziffrate a petizione di Sea Shepherd.

 

Fabiana Giovannini.

1 Trackback / Pingback

  1. Stampa Corsa, informations corses – Delfini in perìculu*

Les commentaires sont fermés.