Accapu di a reddazzione

Dissuasione

U cunflittu in Ucrainia mostra quant’ella hè tremenda à scimità di l’omi. A dissuasione nuclearia hè una strattegìa militare. Duvìa prutege l’Umanità di a guerra. U scopu hè di ghjucà nant’à a paura di i prutagunisti d’un cunflittu putenziale per vìa chì l’unu o l’altru puderìa utilizà l’arma nuclearia. Fà capisce à u nemicu chì e cunsequenze sò cusì tremende ch’ellu deve rinuncià à agisce. Invece, s’hè vista sti pochi ghjorni, chì a dissuasione ùn hè impiecata in ùltimu ricorsu, ma cum’è rincaru. Basta à cascà nant’à un irrispunsèvule per truvassi catapultati in un mondu cataclismicu. I paesi oghje chì tènenu l’arma nuclearia puderìanu fà saltà mille volte a pianetta ! Invece di dacci di più securità, sh’è vistu a multiplicazione di l’arme nuclearie in u mondu. Sò sette e nazioni, forse 9 à avè a capacità nuclearia cù 4.000 bombe chì ponu strùghjesi a pianetta sana sana. I Stati Uniti, solu paese à avella utilizata contr’à u Giappone in u 1945 in Hiroschima è Nagasaki, a Russìa, l’Inghilterra, a Francia, a China, l’Ìndia, u Pachistanu è Israela ch’ùn l’hà ancu palisatu. Si pensa torna chì a Corea di u Nordu è l’Iranu anu dinù ss’arma nuclearia. Dopu à guerra freda, s’hè fabricatu mondu bombe atòmiche purtendu cinque di ssi paesi à ziffrà un cusì dettu Trattatu di Non Pruliferazione nuclearia, in u 1968, per piantà ssa pruduzzione, ma dinù per smantellà prugressivamente i capinuclearii ch’elli anu. Sse bombe atòmiche ponu esse attivate cù missili viaghjendu à più di 10.000 chilòmetri, cù aviò, cum’ella s’hè fatta durante a seconda guerra mundiale, ma sopratuttu cù sottumarini chì traspòrtenu e bombe e più periculose è devastatrice. Viàghjanu piatti è ponu tirà quand’elli vòlenu da tutti i mari di a pianetta. Sò 4 pè a Francia, 4 per l’Inghilterra, 12 pè i Stati Uniti, 14 pè a Russìa. A China è l’Ìndia pròvanu à procurassine dinù. Ma per avà ùn ci ghjùnghjenu. Hè u presidente di a Repùblica chì pò solu decide di lancià un missile nucleariu. Hè solu à cunnosce i còdici secreti per lancià a bomba. Quandu l’òrdine ghjunghje, u sottumarinu si chjode è ùn hè più pussìbule dopu di dà un contr’òrdine, mancu quellu di u presidente di a Repùblica. Ghjè dì quant’ellu hè periculosa ss’arma !

Nanzu à u Trattatu di non pruliferazione nuclearia, i Stati Uniti avìanu 66.500 capinuclearii ! 60.000 sò stati smantellati. Ma ne ferma 6.185 ! A Francia ne conta 300, l’Ìndia 156. U Pachistanu 165. U Reame Unitu 500. A China, 350. Israela n’averìa 90, ma ùn hè cunfirmatu. A Corea di u Nordu, ùn si sà, forse una quarantina. In quantu à a Russìa di Poutine, ne conta anch’ella 6.500 ! Pàrenu fole ! Ramentemu chì ne basta solu una manata per rende inabitèvule da l’omi a pianetta… Poutine ci hà mustratu chì a dissuasione ùn hè più di difesa, ch’ella pudia esse ancu d’attacca è di minaccia è ch’ella pudìa esse impieccata micca cum’è dissuasione ma di manera effettiva. Puru e catastrofe di Tchernobyl in u 1986 o di Fukushima in 2001 anu mustratu quantu u paese chì l’utilizerebbe ùn hè à l’agrottu per vìa di a radiuattività ch’ùn hà fruntiere. Una terza guerra mundiale sarebbe una guerra nuclearia, è pruvucherebbe un scempiu senza nome. Mai ch’ella sìa. •

Fabiana Giovannini.