Accapu di a redazione

Firmà arritti !

57 anni fà una manata di militenti si mettìanu in capu di fà un ghjurnale per purtà a parulla di u pòpulu corsu. Arritti hè natu cusì. In grazia à Màssimu Simeoni cunvintu ch’ellu ci vulìa à fà sente à nostra voce di pettu à un sistema cumplettamente chjosu, buciardu, chì ci affucava è ci spluttava. Ùn era sèmplice tandu. I Corsi ùn èranu cuscenti d’esse sprezzati è cridìanu à a Repùblica. Avìanu datu u so sangue pè e duie guerre mundiale, pò pè a pulìtica culuniale. Puru certi, viaghjendu, avìanu vistu quantu u nostru paese era abbandunatu. Ma ci dicìa Parigi chì a terra corsa ùn pudìa dà nunda, ch’ellu era pòvera è ancu assai ch’ellu ci era a Repùblica per impiecà i figlioli ind’è l’amministrazioni. Militari, pulizzeri, stitutori, duganeri… cusì si spatriàvanu i giòvani corsi fughjendu una Corsica pòvera è sottusvilupata…

Ma pocu à pocu s’hè svegliata a cuscenza. Nascìanu muvimenti di cuntestazione, pè u caminu di ferru, pè u ponte « pruvisoriu » di Casamozza, per l’agricultura, pè i paesi senza elettricità, nè acqua currente… Spessu partuti à fà studii universitarii, certi a vidìanu bè ch’in Francia, ci èranu Università, strade è stradoni, treni, imprese è cità ricche… « Assai Corsi chì vultàvanu di e culunìe, èranu surpresi di vede ch’omu cuntinuava ind’è l’imperu persu à fà strade, uspidali è scole, allora chè in Corsica ùn si fecìa nunda » conta Màssimu Simeoni*. È cusì, sta manata di militenti aduniti à u senu di u CEDIC, publichèghjanu un librettu per difende « l’etnìa corsa »… Èramu in principiu di l’annate 60. « Tutta a prublemàtica d’oghje, era già cuntata ind’è ssu librettu, avìamu capitu tuttu ! » dice torna u funditore d’Arritti.  Capìscenu ch’ellu ci vulìa testimugnà : « ùn èramu micca presi in contu da a stampa, ci vulìa à fassi sente ». È cusì, cù a forza è u sumerinu militente, u primu nùmaru d’Arritti esce l’8 di dicembre di u 1966, u ghjornu di a Festa di a Nazione ! U fogliu (à l’èpica ùn avìa chè una doppia pàgina) difende u sviluppu di a Corsica ind’è un ìsula viutata di i so abitanti custretti à parte per studià, travaglià, inventassi un avvene… Arritti spiecà perchè nunda ùn era fattu pè i Corsi, brama u sviluppu ecunòmicu cù e ricchezze di a nostra terra, difende l’identità, a lingua, a cultura, scumbatte à fà capisce ch’elle sò lingua è cultura d’un pòpulu vechju di parechji millenarii ch’hà drittu à spannassi è à fassi una piazza ind’è l’Auropa chì si custruisce.

A lotta hè stata dura, parechji ci anu lasciatu a vita o a libertà, mondu anu passatu a so vita sana à milità per strappà l’avvanzate… Tamanta strada ! Arritti hè statu a so voce. Un mughju chì s’hè trasfurmatu dopu in arnese per tutte e rivendicazioni. Hà infurmatu, dinunziatu, prupostu. Hà custruitu, o partecipatu à custruì, iniziative cum’è Femu Quì, natu à a Ghjurnata d’Arritti di u 1990, o cum’è Scola Corsa trè anni fà. S’hè impegnatu per l’ecunumìa, a fiscalità, a cultura, l’ambiente, hà spiecatu l’autunumìa, ludendu i so benfati in u mondu sanu è spessu per l’ìsule di u Mediterràniu. Da fà capisce ch’ellu ci vole di più putere è cumpetenze per strutturà un sviluppu durèvule è permette à a nostra identità di sopravive di pettu à tutte l’agressioni ch’ella campa. È oghje sempre, cum’è eri, ci vole à firmà arritti è cuntinuà a lotta. Sustenite u più anzianu settimanale à u serviziu di u pòpulu corsu, abbunàtevi ! •

Fabiana Giovannini.

 

* State à sente à l’interviste di Màssimu Simeoni nant’à Youtube : https://bit.ly/MaxSimeoni