Accapu di a redazione

Generazione arrubata

Da tutte l’èpiche, in tutti i paesi, a guerra hè tremenda è si strascina mondu atrocità. Dapoi dui anni, l’Auropa è cù ella u mondu hà capicciutatu in una guerra brutta torna in Ucràinia. Sò centinaie di millaie di morti, parte è manca, suldati struppiati, civili massacrati, fosse cumune scuperte, prigiuneri turturati, donne viulentate, scole, uspidali, maternità, cità sane cumplettamente strutte, è a paura di una terza guerra mundiale è di u perìculu nucleariu intrattenuta da impedisce a cumunità internaziunale à impone a pace… Frà tutte st’orrore, ferma un fattu ch’ùn hè abbastanza ammentatu è chì s’arrubba tutta una generazione di zitelli : u prublema di i zitelli depurtati, strappati à i soi per mandali in Russìa induv’elli sò chjosi in campi di reeducazione, o dati à famiglie rùssie, da ch’elle ne fìanu zitelli rùssii. Secondu à u guvernu ucrainianu, sò omancu 20.000 identificati in e pievi di Donetsk, Louhansk, Zaporijjia, Kharkiv, Kherson. Ma sarèbbenu circa 150.000 ch’ùn sò ancu ricensati… I Rùssii elli pàrlanu di 733.000 zitelli salvati da u nazìsimu…

L’Organisazione di e Nazioni Unite (ONU) hà dinunziatu un « crìmine di guerra di dipurtazione illegale di pupulazione » è lanciatu un mandatu d’arrestu internaziunale contr’à Poutine.

Un senatore francese di u gruppu centristu RDPI*, André Gattelin, hà postu una risuluzione è urganizatu un dibattitu à u Senatu nant’à stu prublema tremendu u 17 d’aprile scorsu. I Senatori sò stumacati. « A guerra ghjè un fattu, ma strappà zitelli à i soi ghjè insuppurtèvule » dice a senatrice centrista Nadia Sollogoub, « a pace và bè, ma dopu à a pace venerà a ghjustizia. È ci volerà chì sti crìmini sìanu qualificati cum’è genocidiu. L’urgenza hè di piantalu sùbitu ». I Rùssii dìcenu ch’ella hè una misura di prutezzione per alluntanà sti zitelli di a guerra è falli sfiatà. Invece nò, a maiò parte sò messi in campi di reeducazione, duve sò sbattizati è dati à d’altri parenti. « Cambiamentu di nome, passaporti novi, aduzzione illegale… cumerzializèghjanu tuttu è si ne ghjòvanu di prupaganda » dice Aaghje Leven, secretaria generale di l’ONG Missing Children Europe. « L’Autorità rùssie si sò appruntate è anu messu à u puntu i mezi per spiazzà a pupulazione. Anu custruitu lochi tempuràrii d’accolta è anu circatu soldi pè u so funziunamentu » dice l’ONG ucrainiana Where are our People ? In fatti depurtazioni furzate di zitelli sò state custatate già in 2014 in u Donbass è a Crimea. Secondu à parechje ONG, a Russìa hà dipurtatu trà 200.000 à 700.000 zitelli ucrainiani, mandati in 57 regioni di a Federazione di Russìa. Trà qualchi mesi à 17 anni, sò urfanelli di guerra, o zitelli arrubati à i soi, spaisati è suvente maltrattati.

« Ci vole à lucalizà sti cinnini è urganizà u so vultà. Tutta a cumunità internaziunale deve esse a voce di sti zitelli ucrainiani, è mancu unu deve esse scurdatu » dìcenu torna l’ONG.

L’Università di Yale è l’Osservatoriu di i cunflitti in Amèrica anu publicatu un raportu documentatu nant’à st’arrubu di zitelli, lucalizandu 43 centri di reeducazione. Certi sò stati ritruvati è a cumunità internaziunale hà fattu pressione nant’à u guvernu rùssiu, à le volte ancu pachendu, ma per avà mancu 400 zitelli anu pussutu vultà in casa soia. Ùn ci hè crìmine peghju chì quellu d’attaccassi à i zitelli. •

Fabiana Giovannini.

* Rassemblement des démocrates, progressistes et Indépendants.