Accapu di a reddazzione

Libertà per Watson

Frà e nutizie stumacante di l’istatina, quella di l’arrestazione di Paulu Watson accusatu d’avè vulsutu impedisce u massacru di e balene. Militente eculugista, Watson, da chjucu chjucu hè sempre statu un difensore di l’animali. Frà l’eculugisti, hè antispecista, vale à dì ch’ellu hà a stessa cunsiderazione murale per l’omu è per l’animale di pettu à ciò chì li po accade di male. In u 1968, s’ingagia ind’i guardiacosti canadiani è naviga frà altru cù bastimenti di succorsu in mare. Diventa marinaru in u 1969 in Norvegia è batte da l’oceanu indianu à l’oceanu pacìficu. S’impegna à u senu di Greenpeace induv’ellu diventa skipper. In u 1975, un scontru cù una balena murente, u scambiu di sguardu trà di elli, l’hà fattu ghjurà di difende tutta a so vita « sse magnìfiche creature ». Hè prontu à tuttu, è cunduce azzioni periculose per impedisce i massacri. Fonda Sea Shepherd Conservation Society in u 1977 per conduce campagne contr’à a pesca à a balena, à i mammiferi è à i vitelli marini. U s’associu milita pè e riserve marine, contr’à a caccia à a balena in i Feroé, a cattività di i cetacei in i parchi turìstichi, a lotta contr’à a u troppu pesca, frà i quali u tonnu rossu, ecc… Si capisce tandu chì Watson hà parechji nemichi… Hè statu perseguitatu pè e so azzioni, in i Stati Uniti, u Canadà, a Norvegia, u Costa Ricca, u Giappone… ch’anu permessu di salvà millaie di cetacei. Ùn cappia nunda è cuntinueghja a so cruciata. In grazia à ellu, paesi anu piantatu a caccia à a balena è a lege internaziunale hà evoluatu. Dapoi u 1986, a caccia à a balena hè difesa nant’à tutti i mari di a pianetta. Solu trè paesi ùn a rispèttanu micca*, frà i quali u Giappone hà messu un mandatu internaziunale contr’à ellu. Di lugliu, hè statu arrestatu à u Groenland, minacciatu d’esse estradatu versu u Giappone induv’ellu risicheghja decine d’annate di priggiò. A so sorte hè ind’i mani di a ghjustizia dannesa, è aldilà, di a ghjustizia internaziunale.

Perch’è u Giappone pesca sempre a balena ? Cum’è ind’i Feroé, hè piuttostu culturale, manghjà a balena à i Giappunesi li ricorda a so zitellina. In tempu di guerra è parechje annate dopu, u Giapponu era arruinatu, ùn ci era più nunda à manghjà è i Giappunesi anu intensificatu a pesca à a Balena ch’hà nutritu generazioni sane di i so chjuchi in e cantine sculare. Ma a guerra hè compia è e balene sparìscenu di l’oceani… U Giappone oghje cuntinueghja a pesca di manera cumerciale « pè u business » è ùn rispetta micca e lege internaziunale. L’azzioni di Watson ùn sò tènnere. Parechji bastimenti sò stati abimati. U Giappone l’accusa d’avè feritu un marinaru à tempu à una di e so azzioni in 2010. Ciò ch’ùn hè vera. È e priggiò culandi sò reputate « viulente ».

Whatson hè una persona inchjuccuta, è chì s’imprimureghja pocu di a legalità. Si ne piglia cù tutti, guverni, mèdia, industriali, associ… ma nimu ùn li pò caccià u so impegnu sinceru pè a difesa di l’animali. « Cum’è terriani, duvemu ricunnosce chì tutte l’altre spèzie chì càmpanu nant’à a pianetta sò dinù citatine è terriane. Hè una pianetta incredìbile di diversità di vita, ùn hè a pianetta d’una sola spèzia cum’è a pènsanu certi… » dice u capitanu. À capu oghje di a Fondation Captain Paul Watson ch’ellu hà creatu, scrive libri, dà cunferenze per fà avanzà a so càusa. In mare ùn ci và più. À l’età di 74 anni, cù tutti i mullizzi di stu mondu, ùn averanu ch’à ellu à chjode in prigiò ? •

Fabiana Giovannini.

* Giappone, Norvegia, Islanda.