Accapu di a reddazzione

Luttà contr’à e sclusioni

A Cuurdinazione interassuciativa di lotta contr’à e sclusioni (CLE) lotta dapoi parechji anni, micca solu per dinunzià a puvertà, ma per mette e parulle ghjuste nant’à ssu fragellu, i so meccanìsimi, è facci capisce ch’ella ùn hè micca una fatalità. Dapoi sèculi, e sucietà si sò abituate à pensà ch’ell’hè règula : ci sò i ricchi è ci sò i pòveri. Puru basta pocu per cascà in a precarità. Ci hè bisognu d’aversà i meccanìsimi nanzu ch’ella sìa peghju. « À l’uspidale, l’urgentisti è u Samu intervènenu nant’à una malatìa o un accidente una volta ch’ellu hè accadutu » dice u duttore François Pernin, presidente è portavoce di a CLE. « Ma à l’uspidale ci sò dinù i specialisti, e cure, a medicina preventiva, a ricerca… Ci vole listessa cosa pè a puvertà, vale à dì, analizà l’urìgine, per cunnosce megliu u male è agisce nant’à e so càuse. A puvertà hè un prublema strutturale » dice torna u duttore Pernin chì ramenta ciò ch’ellu dicìa Victor Hugo, un sèculu fà : « a puvertà hè l’òpera di l’omi, solu l’omi ponu distrùghjela. » Tocca à noi à dacci di rimenu. È u scopu di a CLE hè di mette in ballu suluzioni cullettive, micca solu per aiutà  i pòveri, ma per fà ch’elli ùn sìanu più pòveri è chì d’altri, dumane, ùn divèntinu micca pòveri. Puru a situazione oghje s’impeghjurisce cù e crise chì tòccanu l’umanità : Covid, guerra, ciambuttamenti climàtichi… Ogni volta ch’ell’accade una catastrofa mundiale, e cunsequenze nant’à i più dèbuli sò tremende. Ancu di più oghje chì a sucietà scàmbia, si fracichèghjanu e sulidarità, a famiglia chì parava assai disguasti umani, ùn risponde più.

E sulitùtine crèscenu è s’ingattivìscenu. Tutte e classe suciale sò tocche, ghjente chì stà sola, famiglie monoparentale, ghjòvani, persone anziane, migranti… È sò i zitelli e prime vìttime. Uni pochi di cinini ùn mànghjanu chè un ripastu à u ghjornu, è pasta pè u più. « Cù a crisa, certe parsoni chì èranu ind’è a lìmita sin’à avà, anu da cascà in a puvertà » s’impenserisce u duttore Pernin. I prezzi crèscenu, e paghe nò, parechji pèrdenu u s’impiecu, sò assai numarose a ghjente ch’ùn puderà scaldassi st’inguernu… « Hà da esse tremendu » dice torna François Pernin. « Sò ghjente chì sò in i retali suciali, vale à dì cù una piazza ind’è a sucietà, è chì si n’anderanu da quì à pocu in i Restò di u Core »… Hà da esse un terramotu suciale… è in Corsica ancu di più !

Chì fà ? A CLE a dice dapoi un pezzu : « Ci sò trè livelli. U livellu di e cumune, ci vole ch’elle sìanu intese è sustenute per agisce. Sò elle e più vicinu di a situazione. Ci hè u livellu territuriale. A Cullettività di Corsica hà i mezi per risponde à e dumande. Ci vole à addattà e so risposte in funzione di i bisogni di e cumune. Infine ci hè u livellu statale chì deve mette in ballu una vera pulìtica di lotta contr’à a puvertà. » Secondu à a CLE, sò trà 10 à 15 milioni oghje in Francia e parsoni tocche da a puvertà. Ci vole à piantà l’aiuti suciali troppu spapersi, è creà « una cèllula capace d’anticipà, di fà prevenzioni, sperimentazioni, vale à dì ci hè bisognu di un ministeru pròpiu dedicatu à ssu prublema. »

In Corsica, un quartu di a pupulazione hè tocca da a precarità. •

Fabiana Giovannini.