Pianeta

Minaccia

15.364 scientìfichi di 184 paesi anu zifratu di nuvembre scorsu una chjama à u succorsu di a terra nant’à a rivista BioScience. Face quasi un annu è ss’iniziativa ùn hà veramente ricevutu risposte pulìtiche à livellu ch’abbisogna a pianetta. Puru, hè cresciuta a chjama, è sò più di 23.000 quelli chì l’anu zifrata oghje. Un intervista di u direttore di ricerca di u CNRS, Franck Courchamp, ne spiega u perchè. U documentu s’appoghja nant’à a riflessione di ottu specialisti internaziunali di l’ecusistemi. Calata dramàtica di quasi tutti i grandi carnivori è erbivori chì ghjòcanu puru un rolu impurtantìssimu ind’è l’equilìbriu di a natura. « Sè l’interdizzioni di i clorofluorocarburi è altre matèrie minacciendu à sdraiata di l’ozonu hè stata pusitiva. Sè puntelli ind’è a lotta contra à a fame è a puvertà sò stati fatti, pè e fureste, l’oceani, u clima, a biodiversità… l’indiature prese anu di chè dacci penseru è capate nant’à u muru » dice Franck Courchamp. «A maiò parte di l’indicatori ind’è u rossu un quartu sèculu fà, sò rossu fiammente oghje ». 120 millioni d’èttari di fureste sò smarite dapoi u 1992. E « zone morte » di l’oceani anu cresciutu di 75 %. L’acqua putàbile hè calata di 26%. L’emissioni di diossidu di carbonu è e timperature di a pianetta anu cresciutu. Mondu mammiferi, rettili, anfibiani, acelli, pesci anu sparitu. E pupulazioni d’insetti sò calate di 80% in Auropa… a demugrafìa hè in piena crèscita… Menu di 1% di u vivu ind’è u mondu, ne cundanna più di 99%! Eppuru… Bastarìa pocu per dà torna un pocu di fiatu à a pianetta. Ristabilisce i paisaggi di fureste, prutege è allargà i site induv’elle esìstenu spècie animale endemiche.

Luttà contr’à i tràffichi è a caccia for’di legge. Luttà contr’à u frazu alimentàriu. Riduce a cunsummazione di carne. Addebulisce i lobbies. Riduce di manera significativa a cunsummazione di cumbustìbili fossili.

Prumove l’energìe rinuvelèvule è l’andature eculògiche.

Cuntene a crèscita di a demugrafìa mundiale… « A terra ùn puderà nutrisce più di 15 milliardi di bocche, dice Franck Courchamp, ci volerebbe un tsunamì d’iniziative… u citatinu hà duie carte in manu, a carta eletturale, è a carta bancaria. » Vale à dì, l’iniziative individuale à livellu di e masse, ponu induce i Stati à cambià di versu. «A biodiversità riparterà. Li ci volerà à pocu pressu un millione d’annate da ch’ella ritrova u so livellu di nanzu à sesta spinghjitura di massa incausata da l’omu. A gattiva nutizia ghjè ch’ellu ùn ci serà più sucietà umane per cuntimplà u spetàculu.

E pròssime generazioni entreranu ind’è a stòria, sìa ch’elle ghjunghjeranu à piantà a destruzzione di l’ambiente, sìa ch’elle ne subisceranu e cunsequenze tremende senza pudè francàssila ».

Più di 23.000 scientìfichi chì pènsanu cusì… face paura quantunque, nò ? Mettimu manu in pasta !

 

Fabiana Giovannini.

1 Trackback / Pingback

  1. Stampa Corsa, informations corses – Minaccia

Les commentaires sont fermés.