Passaportu ?

L’affare hà cummossu l’Italia, cuntata nant’à un libru testimognu, « Naufraghi senza volto » (Affundati senza visi), scrittu da Cristina Cattaneo, a duttore legista incaricata di l’identificazione di i migranti annigati in mare. Ciambuttata da ciò ch’ella hà vistu è vissutu, ssa donna hà vulsutu cuntacci u dulore, u stumacheghju è a vergogna chì l’affòcanu. Frà altri testimogni, conta a stòria di ssu zitellone malianu di 14 anni, in 2015, chì sunniava d’un antru avvene chì quellu di u so paese in guerra, è chì si n’hè mortu annigatu in Meditterràniu. « Era vistutu d’una vesta para à una dudunna, d’un curpettu, d’una camisgia è d’un jean », dice a legista. Ùn avìa micca carta è nimu ùn cunnosce u so nome, ma avìa cusgitu nant’à a so vesta, ciò ch’era u so bè u più caru: u so bigliettinu di note sculare. «Cù tante attese, tant’attenzione, ssu ghjòvanottu avìa piattu ssu documentu, oghje crosciu d’acqua, cusì preziosu pè u s’avvene, induv’elle èranu cuntate e so qualità, e so capacità sculare, chì li parìanu pudè àpreli e porte d’una scola taliana o aurupea». Ssu testimognu cummuvente vene à ramentacci a bruttalità è l’orrore di ciò chè no campemu oghje. Per vìa forse di l’impersunalisazione è a banalisazione di l’infurmazioni cutidiane chè no ricevimu à traversu a televisione, omu perde forse u sensu di a misura è ùn s’accorge mancu più ch’ellu si parla quì di vite umane. Raprisentàtevi cuncretamente ciò chì si passa in Meditterràniu. Imaginate per un dettu in portu di Bastia o d’Aiacciu, un omu, una donna, o un zitellu chì s’annega, mughjendu : « aiutu ! » Nant’à u molu, parechji altri omi fièghjanu ciò chì si passa.

Ci sò quelli chì si dìcenu « ùn mi cuncerna micca, quale s’occupa di i mei i prublemi ? » D’altri chì dìcenu « iè ma capisci, dopu à ellu, s’ellu ne vene d’altri ? » È pò d’altri torna chì dumàndanu «Ùn ci volerebbe micca piuttostu occupassi di quelli ind’è noi chì càmpanu male, senza tettu, senza travagliu, senza manghjà ? Ùn n’avemu abbastanza cù e nostre e misèrie ? » D’altri torna spiècanu «Ùn anu chè da stà in casa soia à fà a guerra contr’à quelli chì l’attàcchanu.

Sè no ci èramu noi, vai chì Daesh ci n’occupàvamu ! » Eppò d’altri chì s’inzèrganu « simu vìttime ancu noi è forse più chè ellu, è ci volerebbe à culpabilizà ? Basta basta ! » Eppò tutti quelli chì pènsanu senza dilla, o à le volte chì a dìcenu senza vergugnassi : « àrabi fora ! »…

E rete suciale tracàrcanu di ssi cummenti per spiecà chì avemu belle è bone ragioni di chjode e porte ancu noi… U risultatu di tutte ste bone, o gattive pensate, ghjè chì quellu omu, quella donna, quellu zitellu, s’annega è chì nimu ùn li porghje a manu.

Più di 2260 personi sò morte in 2018 franchendu u Meditterràniu, cum’è ssu zitellu malianu ch’era sicuru di pudè custruìscesi un avvene in Auropa perch’è avìa bè travagliatu à a scola.

 

Fabiana Giovannini.

1 Trackback / Pingback

  1. Stampa Corsa, informations corses – Passaportu ?

Les commentaires sont fermés.