Perìculu

15.000 scientìfichi indipendenti ghjunti da 184 paesi anu lampatu a simana scorsa una chjama à l’aiutu di a pianetta. U so «Avertimentu à l’Umanità » dice chì a situazione hè tremenda è ch’ellu ci tocca in furia in furia à agisce contr’à « una suffrenza generalizata è una pèrdita catastrofica di biodiversità ». A so chjama vene 25 anni dopu à quella lampata in u 1992 da 1700 scientìfichi, frà i quali parechji premii Nobel, chì bramàvanu un « cambiamentu prufondu di a gestione di a terra ». Ùn sò micca stati intesi. «Dapoi u 1992, l’Umanità hà fiascatu à mette in ballu prugressi nicessarii di pettu à e scumesse ambientale ». Risorze in acqua, sfurestazione, riscaldimentu climàticu… tuttu si ne và di mal in peghju. L’emissioni di gasi à effettu di serra anu torna cresciuti in 2017, a sfurestazione dinù è ci hè a minaccia d’una nova spinghjitura di massa ch’hà da fà sparisce mondu spezie animale è vegetale. «Mettimu in perìculu u nostru avvene » dìcenu ssi scientìfichi chì dinùnzianu l’attività umane, a cunsummazione materiale smisurata, a crèscita demugràfica, e pulluzioni da tutte e mamme o a strughjitura di i lochi di vita naturale di l’animali. « L’Umanità si scorda di piglià misure urgente indispensèvule per prutege a biusfera ch’hè minacciata ». L’Avertimentu à l’Umanità chjama i citatini chè no simu tutti à fà pressione nant’à i guverni da ch’elli piglièssinu misure per luttà contr’à i perìculi chì minàccianu a pianetta. Dumanda dinù chè no cambièssimu d’attitùdine di manera individuale, da cunsummà menu cumbustìbule fussile, da manghjà menu carna, è da risparmià e risorze naturale. «Hè un imperativu murale pè e generazioni attuale è future di l’omi è di l’altre spezie di vita ». S’ellu vole, l’omu pò mette in ballu suluzioni. « A chjama » fà parechje pruposte. Santuarizà certe zone da pudè prutege i lochi di vita di spezie in perìculu è ristabilisce u cìculu eculògicu, riduce u frazu alimentariu, frinà a pupulazione mundiale, stà à sente à i mughji di a pianetta… « à mumenti, sarà troppu tardi per cambià di versu, u tempu corre… a terra è a vita ch’ella cuntene hè u nostru agrottu », ci tocca à agisce. Dapoi u 1992, l’acqua a sminuitu di 26 % in u mondu, è u nùmaru di zone morte in u mare hè cresciutu di 75 %. Avemu persu 120,4 millioni d’èttari di fureste, hè cresciuta a timperatura di a pianetta cù i gasi à effetu di serra è a pupulazione hè cresciuta anch’ella di 35 %, à tempu à una calata di 29 % di i mamiferi, i rettili, l’acelli, i pesci…

Aprimu l’ochji è femu ciò chì ci vole. In furia.

 

Fabiana Giovannini.

1 Trackback / Pingback

  1. Perìculu*

Les commentaires sont fermés.