Putere

 Uputere hè periculosu. A vera rivuluzione, si face in i cerbelli. Ùn basta à vince l’elezzioni è i cori di a ghjente, ci tocca ancu à vince e mente è e gattive abitùtine prese, ci vole à cambià di versu, mette fine à e cumbrìcule è i cumpurtamenti chì pòrtanu volpe sott’à l’ascella… Quandu si ghjunghje à a più alta funzione, omu hè incugnatu da u prestigiu è a putenza ch’ellu piglia à l’ochji di u pòpulu. A prima tappa diffìcciule, hè di pudè tene u so capu nant’à e spalle. Ùn perde nè u sensu cumunu nè u ghjudiziu. È firmà fidu à l’ingaggiamenti da pudè tene u preziosu sustegnu di l’elettori. Parechji ùn ci ghjùnghjenu, sùbitu l’orgogliu piglia u passu è fà perde u sumerinu.

Putere, soldu, donne, sìntimu d’impunità sturdulìscenu ancu i più astuti. Micca tutti, ancu assai, càscanu ind’è ssa tràppula ! À maiò parte ghjùnghjenu à tene cuscenza chjara. Pò, francata ssa tappa, in furia in furia, omu s’avvede ch’ùn basta à fà e riforme è sprime e so vuluntà.

Ci vole a cunvince a parte a più diffìciule di l’istituzioni per ghjunghje à riesce : l’amministrazione.

A maiò parte hè affidata, prufessiunale, vuluntaria. Ma una parte impurtante dinù hè làscita di u passatu è di l’anziani puteri. Peghju, suvente dinù, ne ferma l’arnese, vale à dì, dannighjeghja è cerca à impedisce u cambiamentu.

Chì, capite, sè l’affari càmbianu, pèrdenu i so favori… Infine, terzu inciampu, frequente torna à sti livelli, omu hè ligatu. L’ascienzione in pulìtica pò chede certi cumprumessi, s’omu ùn hè statu attenti da schivà u tràmpalu. Una volta ghjunti à capu à tuttu, tutt’ugnunu à l’ingiru vene à circavi per ottene qualchi vantaghju. È quelli ch’anu sempre apprufittatu di « u sistema » sò i primi à rammentavi ch’elli sò sempre stati quì, à dà u colpu di manu ch’ellu ci vulìa, quand’ellu ci vulìa… S’ellu s’agisce di cumpagni di lotta sinceri… omu ghjunghje sempre à resiste senza troppu disguastu. S’ellu s’agisce di ghjente più storta è gattiva, hè cumplicatu. Suvente sta ghjentaccia quì hè ligata à certi lobby, certi interessi.

È pèsanu. È per quessa ch’ellu ci vole sempre à pudè appughjassi nant’à un partitu di guvernu demucraticamente soddu da pudè parà ssi culpacci.

Macron hè cascatu ind’è tutti ssi tràmpali quì. Ùn hà sappiutu nè tene u capu nant’à e spalle, nè staccassi di l’ingurdizie di u putere, nè abbastanza alluntanassi di i storti è l’imbafachjulatori è ùn hà sapiutu custruìscesi un partitu di guvernu capace di prutègelu… Oghje hè in pienu maruffu.

 

Fabiana Giovannini.

1 Trackback / Pingback

  1. Stampa Corsa, informations corses – Putere

Les commentaires sont fermés.